Gabriel MANȚĂ

Luni seară, echipele cu care simpatizez în acest sezon s-au întâlnit între ele. Două oraşe între care se întinde o ţară, Timişoara şi Vaslui. După cum scriam cu mai mult timp în urmă, în sport sună cam socialist, mi-aş dori câte un trofeu pentru fiecare. Dacă o echipă începe să impună monopolul, îmi iese de la inimă. De exemplu, în Italia, în aproape două decenii de secetă am simpatizat cu Inter, acum sunt cu opoziţia. La noi, Poli Timişoara şi Vaslui n-au luat niciodată campionatul. Timişoara, ca oraş, a mai cunoscut bucuria triumfului în perioada fotbalului romantic, prin Chinezul şi Ripensia, dar, până acum, nici o echipă din Moldova n-a cucerit vreodată titlul! Iar dacă nu acum, atunci când?!

Trebuie spus, Sabău s-a bucurat de un sprijin fără precedent în fotbalul nostru recent din partea patronului Iancu. Acum, după eşecul intern cu moldovenii, antrenorul timişorenilor şi-a pus sec cenuşă în cap. Cam puţin pentru suporterii bănăţeni, care oricum nu-l prea aveau la inimă. Sunt meciuri care chiar nu trebuie pierdute, în ciuda oricărei greşeli de arbitraj sau a unui penalty ratat. Fapt este că bănăţenii vor reintra în luptă doar dacă vor primi cele trei puncte la masa verde. Dincolo, celălalt patron şi-a arătat opulenţa gândirii după eşecul cu Gloria Bistriţa: „n-avem antrenor”! Urât porumbel, domnul Porumboiu...

În fine, după tot ce aţi citit mai sus, să adăugăm că nici Cupa României nu a figurat vreodată în panoplia unei echipe din Moldova! Galaţiul a avut cele mai multe tentative, prin diferite echipe, dar de fiecare dată a pierdut finala. Iar anul acesta, Vasluiul joacă semifinala cu FC Braşov, având de remontat acasă un 0-1 din meciul tur. Ce ar însemna un event al vasluienilor în anul acesta de graţie? S-ar naşte iar Alecsandri: Echipă nouă din Vaslui, Un lot nota 10, Un antrenor cum altul nu-i, Event 2010...