Doru POPOVICI

Ieri, “Gazeta Sporturilor” a publicat obişnuitele clasamente de sfârşit de an la care, alături de cititori şi-au mai adus contribuţia redactorii publicaţiei, precum şi presupuşi specialişti din rândul oficialilor “de pe la cluburi: preşedinţi, antrenori, investitori.”
În sărăcia generală, atât financiară cât în privinţa „meseriei”, nu e de mirare că, întocmai ca la alegeri, opţiunile sunt extrem de puţine, proporţionale cu performanţele care şi ele lipsesc cu desăvârşire.
Cel mai bun fotbalist al anului este Chivu.
Vă amintiţi vreo fază mai acătării în care să fi fost protagonist? Vreun gol salvat din şpagat, vreunul înscris din foarfecă, vreo deposedare în momentul şutului adversarului la 0-0 în minutul 90, atât de subtilă şi de precisă încât ăluia să-i fi sărit gheata din picior, vreo lansare în adâncime, „din 16 în 16”, care să-l fi lăsat pe Mutu singur cu portarul advers? Pardon nu pe Mutu, că ăştia n-au mai jucat împreună la Naţională de vreo 73 de meciuri încoace. Iar când joacă, totuşi, parcă s-ar vedea acolo, în iarbă, pentru prima dată în viaţă.
Cu echipele, treaba e mai simplă: Pe primele 5 locuri, Unirea Urziceni! Că a jucat pentru ea în Champions League, iar la primăvară joacă pentru celelalte 4 în Europa League. Păcat că nu mai joacă decât două meciuri... că doar n-oţi fi crezând că poate vreo echipă românească, 5000 de ani de acum înainte, să elimine pe Liverpool!?
Cel mai mişto (atunci când respondenţii nu l-au făcut chiar la mişto) e clasamentul antrenorilor: unii îl dau câştigător pe Mircea, alţii pe Răzvan, probabil sub deviza „nu contează care, numai Lucescu să fie!”. Printre ei, iar în unele cazuri deasupra ambilor, apare Dan Petrescu. Vă mărturisesc că nici eu n-aş şti pe care să-l aleg dintre Dan Petrescu şi Mircea. Că Răzvan e doar o promisiune, dacă nu o glumă. Aşadar: Mircea a câştigat un trofeu European, confecţionând o echipă cu bani foarte mulţi puşi la bătaie de un aptron avid de glorie. Dan a câştigat un titlu naţional cu bani foarte puţini scoşi de un patron de o discreţie aproape neverosimilă la noi. Îi văd cumva la egalitate. De la locul 3 în jos e însă prăpăd: toţi neisprăviţii, toţi escrocii, toţi golanii au primit puncte. Absolut la mişto, cum ziceam, mi se pare clasamentul încropit de „U” Craiova, care-l pune pe locul 1 pe… Piţurcă!
Dincolo de intenţia patronului de a-l aduce la Craiova pe unul încă mai prost decât el însuşi, lui “Piţi, lasă-ne!” I se face o mare nedreptate: dacă locurile bune sunt cele mai mici, în coborâre, de la 5 la 1, atunci lui I se cuvine fără îndoială locul zero. Barat!