Doru POPOVICI

Mai rar etapă ca asta, scăldată într-un anonimat perfect, desigur, din cauza alegerilor prezidenţiale. Atât de pătrunşi am fost (aproape) toţi, încât sâmbătă am şi uitat că au fost ceva meciuri, ba chiar am rămas surprins văzându-le în rezumat duminică dimineaţa. Am „scris” toţi fiindcă, în mod absolut inexplicabil, Liga lu’ Mitică a ignorat complet evenimentul politic, asta după ce la turul I, care n-avea cum decide preşedintele, meciurile au fost amânate. E o nouă dovadă că ăla care se ocupă de „destinele fotbalului românesc” gândeşte nu cu capul (că de unde nu-i...), nici măcar cu crampoanele (că ăsta ar însemna să fi jucat fotbal vreodată) ci fix cu epoleţii de miliţian. Sau poate faptul că mentorul lui politic, Vadim, s-o fi gândit că-i mai bine să meargă lumea la stadion decât la urne, aşa că n-o să-i mai fure nimeni voturile în turul II de la Spitalul 9.
A fost (este?) o etapă începută vineri şi care se va sfârşi abia astăzi, încât se naşte încă o întrebare firească: de ce, atunci când se dă programul întregului campionat în mod oficial această etapă apare ca „etapa de sâmbătă, 5 decembrie 2009”?
S-a terminat şi turul Diviziei B. Cu un parcurs slab dar cu un punctaj, recunosc, peste aşteptări, Cetatea Suceava a terminat pe un meritat loc 14. Nu-i ultima, dar până la locul 13, salvator, avem o distanţă de 5 puncte, 15 faţă de 20. Dacă am fi câştigat măcar ultimele două meciuri, jucate contra unor „distruşi” (vorba lui Sorin Avram), adică a unora încă mai slabi decât noi, poate am mai fi avut ceva speranţe de supravieţuire. Dar când nu treci nici măcar de ultimele găini ale seriei, iar viitorul tău începe de la minus 12 la „adevăr”, acesta se anunţă întunecat rău. Vedeţi, aici, că tot veni vorba mai devreme, e parcă niţeluş mai rău chiar decât la alegeri, că acolo, după cum văd când scriu această rubrică, o mai poţi aburi: că adversarul s-a dopat (sau s-a îndopat cu voturi!?), că arbitrul e „mânjit”, că observatorii erau şi ei blat cu învingătorul, şi câte şi mai câte. Numai că, în final, parcă şi la vot şi la fotbal, se întâmplă acelaşi lucru: învingătorul ia totul, iar învinsul se mai face o dată de râs invocând fel de fel de chestii, mai puţin jocul lui prost. Sau prostănac, dacă vă sună mai bine.