Doru POPOVICI

Vă reamintiţi, cred, bancul ăla de acum câţiva ani cu reclama la airbag-uri: „Aia cu ieşit prin geam şi le-au zburat creierii, ăilalţi au rămas fără căpăţâni, dar ăştia care erau echipaţi cu airbag-uri, uitaţi-vă la ei, parcă-s vii!”. Tot aşa şi cu capii fotbalului, ăia încă liberi: vorbesc pe unde apucă şi cui are timp să-i asculte, de parcă ar fi vii. Deşi, din glasurile lor stinse şi din privirea fixă, orice om cu un simţ mediu al observaţiei, se prinde în secunda a doua că sunt morţi ca morţii şi aşteaptă doar clipa când li se vor semna certificatele de deces. Iar dacă vreunul din ei trăieşte cumva iluzia că ar putea fenta pârnaia, teamă mi-e că o să aibă niscai dezamăgiri. Acest minunat prilej de trecere în revistă al tuturor fărădelegilor şi a tuturor complicităţilor trebuie salutat cu enorm respect faţă de procurorii care s-au înhămat la aşa muncă grea. Silnică, putem zice, păcat că s-a desfiinţat cea pentru puşcăriaşi, că tare mi-ar fi plăcut să pescuiesc peste câţiva ani în canalul Giurgiu – Bucureşti, săpat de Naşu’, Corleone şi Kassai... hai, şi Ionuţ Lupescu, că doar e nevoie şi de braţe tinere şi viguroase la lopată.

Cum ziceam, majoritatea celor aflaţi, spre nedumerirea mea (dar cred că şi a lor!), încă în libertate prezintă o simptomatologie ciudată: apar mai întâi dezinvolţi, flegmatici, chiar cu tupeu, după care o iau mai domol, apoi tac de-a dreptul şi, în cele din urmă vezi pe ei că ar fi dat averi numai să nu fi apărut în prim plan cu două, trei zile mai devreme. Aşa a fost cu Naşul, apoi cu Corleone, mai de curând Grigorescu care, cred eu, a mirosit că a-i ţine locul lui Gh. Constantin e mai mult decât riscant... mai ales dacă te cheamă Grigorescu! Pe locul lăsat liber de „Grig” s-au bulucit, deja, încă doi oneşti: alde „Fibră” şi Valentin Alexandru, pe care, vă jur, îi credeam de mult condamnaţi. Hai să socotim: cei doi au desemnat, joi, arbitrii etapei. Vineri, am scris eu articolul ăsta. Sunteţi siguri că sâmbătă, când îl citiţi, cei doi sunt tot liberi? Eu n-aş paria, deşi vorbeam de parcă erau nu doar liberi, ci chiar vii.

În lipsa unui acord scris din partea Monitorului de Suceava, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi dacă inseraţi vizibil link-ul articolului … De parcă-s vii!.

Comentarii