Printează articolul
Trimite e-mail
ø imagini
ø fişiere video
Aria de selecţie este un alt subiect sensibil la echipa naţională. Chiar dacă, după supărare, am reconsidera valoric lotul, rămâne problema motivaţiei. Putem crede până la sfârşit, cu matematica în braţe. Mutu şi Chivu sunt invocaţi de oficiali şi ziarişti, mai puţin de Piţurcă şi de jucători. Adevărul este că dacă revenirea celor doi va aduce o victorie cu Franţa, restul tricolorilor vor avea o problemă, măcar de imagine.
Teza pesimistă “nu avem cu cine” este sugerată cu grijă şi de selecţioner atât după turneul final (cine e România să atace Franţa şi Olanda?!), dar şi după meciul de la Cluj (România nu e vreo super putere ca să câştige toate meciurile). Dar, pe aceeaşi linie, se poate spune că nici vreun super antrenor nu are! Fiindcă oricât de lipsiţi de anvergură ar fi jucătorii prezenţi sâmbătă în teren, ei nu au întâlnit Franţa, ci Lituania, pe care trebuia şi era la îndemâna lor să o survoleze.
Cum era de aşteptat, Săpunaru a fost băgat în seamă doar după transferul la Porto, până atunci Piţurcă nu l-a riscat. Aud acum că ar putea fi sacrificat pentru meciul cu feroezii, dar logica îmi scapă. Fostul rapidist pare a fi peste Contra la ora actuală, iar timpul lucrează pentru el. Tot selecţionerul îi reproşa deunăzi lui Adrian Cristea că nu aleargă mai repede, dar oare nu la fel stau lucrurile şi cu Dică? O fi acesta vreun vitezist şi nu ştim noi! Problema este că Piţurcă a adus prea mulţi oameni care cară pianul şi nu mai e nimeni capabil de o partitură, fiindcă Aliuţă, fie-mi iertat, nu poate fi decât, eventual, o soluţie pentru meciul de diseară, nimic mai mult. Un antrenor inteligent ar fi valorificat potenţialul lui Cristea, chiar dacă acesta nu aleargă precum Bănel. Ca la puzzle, unul se completează cu celălalt. A, şi să-l oprească cineva pe Florentin Petre... Băiatul ăsta, după ce că joacă unde joacă şi are câţi ani are, tot mai vrea la naţională!
