Spiritul lui Verdi este "încă viu" în Italia, la 200 de ani de la naşterea compozitorului

Giuseppe Verdi, compozitorul italian ale cărui 28 de opere au devenit celebre în lumea întreagă şi de la naşterea căruia se împlinesc 200 de ani mâine, este considerat "încă viu" de italieni, mai ales de cei din satul său natal, Busetto, informează AFP.

Joi se împlinesc 200 de ani de la naşterea marelui compozitor italian Giuseppe Verdi, care a lăsat posterităţii 28 de opere devenite celebre în toată lumea, dar şi un recviem, un cvartet de coarde şi patru piese sacre.

Pe 10 octombrie sunt programate în lumea întreagă evenimente menite să-l celebreze pe autorul cunoscutelor arii "La donna è mobile" şi "Va pensiero". Printre evenimentele care vor marca bicentenarul Verdi se numără transmisia în direct a "Recviemului" în interpretarea Orchestrei simfonice din Chicago, condusă de dirijorul italian Riccardo Muti.

În cătunul din Roncole, aflat la câţiva kilometri de Busseto, în provincia Parma, unde s-a născut marele compozitor, casa muzicianului surprinde prin modestie. Situat la o răspântie, hanul pe care îl deţineau părinţii lui Verdi are un etaj, cu câteva camere, o sală de mese şi un grajd.

Mario Rossin şi Laura Manfrenatto, un cuplu stabilit la Veneţia, au venit la Roncole pentru a vedea unde s-a născut Verdi "al lor".

"Datorită lui, ţara noastră este cunoscută în lumea întreagă, prin opere ca «Aida», «Rigoletto»", a declarat Mario Rossin pentru AFP.

Soţia lui, Laura Manfrenatto, completează: "Cei trei fii ai noştri au mers la Conservator şi se ştie cât este de greu pentru o familie modestă să aleagă între muzică şi studii".

Giuseppe Verdi, născut pe 10 octombrie 1813, a fost descoperit de învăţătorul său, organist al bisericii din sat, şi a reuşit să îşi continue studiile muzicale fiind ajutat de un negustor bogat şi mare meloman, Antonio Barezzi.

Casa negustorului, situată în piaţa centrală a satului, Piaţa Giuseppe Verdi, este deschisă pentru public. Între zidurile acestei clădiri, Peppino a dat primul său concert, între două lecţii de pian pe care le preda fiicei lui Antonio Barezzi, cu care s-a căsătorit în cele din urmă.

În faţa casei lui Barezzi, de cealaltă parte a pieţei, se ridică statuia monumentală a lui Verdi, iar, în spate, teatrul comunei Bussano, finanţat în parte de compozitor. Mai departe, la Sant'Agata, se află vila unde şi-a petrecut cea mai mare parte a vieţii.

"Pentru noi, locuitorii din Busseto, Verdi nu este doar un geniu al muzicii, el este, înainte de toate, unul de-ai noştri, el este viu, întotdeauna viu. Când trecem prin faţa casei sale, ne uităm să vedem dacă s-a trezit; când traversăm piaţa, ne adresăm statuii sale. Când stăm de vorbă la bar, ne întrebăm mereu ce-ar fi spus sau ce-ar fi făcut Verdi", spune, la rândul său, pictorul Gian Paolo Laurini.

Pe de altă parte, Jader Bignamini, care, pe 1 octombrie, a dirijat opera "Simon Boccanegra" la Festivalul Verdi din Parma, spune: "Verdi reprezintă cartea noastră de identitate muzicală în lume".

Din opera lui Verdi s-a păstrat "o mare vitalitate, o mare forţă", precizează Bignamini, care deplânge, de altfel, faptul că predarea muzicii a fost "abandonată" în Italia.

Dintre operele sale cele mai cunoscute fac parte "Nabucco" (1842), "Rigoletto" (1851), "Trubadurul", "Traviata" (1853) şi "Aida" (1871).

Din 1861, Giuseppe Verdi s-a implicat activ şi în politică, numele lui devenind simbolul mişcării de eliberare a nordului Italiei de sub dominaţia austriacă, sub conducerea dinastiei de Savoia, iar în 1874 a fost numit senator în Parlamentul italian. Compozitorul s-a stins din viaţă la Milano, pe 27 ianuarie 1901.