SMS-urile şi e-mailurile nesolicitate reprezintă cele mai intruzive medii de comunicare

Consumatorii cred că SMS-urile, reclamele TV şi e-mailurile primite fără acordul lor reprezintă cele mai intruzive medii de comunicare, în timp ce marketerii spun că topul 3 al celor mai "enervante" medii de informare este alcătuit, în ordine, de mesaje telefonice, reclame TV şi bannere online.

Aşadar, potrivit unui studiu de piaţă desfăşurat de Media Direction şi Exact Cercetare şi Consultanţă, publicitatea online nu este atât de "deranjantă" pentru consumatori pe cât cred marketerii.

Studiul realizat urmăreşte analiza ecosistemului de comunicare, având la bază o metodologie dezvoltată de Digital Lab BBDO în colaborare cu Yahoo US, se arată într-un comunicat remis MEDIAFAX.

"Având în vedere posibilităţile din ce în ce mai mari ale consumatorilor de a fi o voce în relaţia cu mărcile, pentru branduri, maniera de a-şi construi povestea s-a schimbat fundamental. Nu mai este vorba doar despre ce şi unde spui, ci şi de cui, cum şi când o spui, întocmai ca într-o relaţie de cuplu", declară Gabriel Pătru, Integrated Communication Director, Media Direction.

Media plătită (Paid Media) creează prima întâlnire a consumatorului cu marca. 61% dintre consumatorii intervievaţi sunt de acord că "un brand mare este ca o persoană interesantă la o petrecere", iar Paid Media joacă un rol foarte important în crearea imaginii de brand. Pe de altă parte, atât specialiştii în marketing, cât şi consumatorii consideră "că ce-i prea mult strică".

"Un studiu atât de complex era absolut necesar pentru a înţelege pe de o parte felul în care tehnologia a transformat comportamentul media al consumatorilor, dar şi pentru a înţelege cu adevărat felul în care marketerii percep aceste schimbări, iar concluziile sunt mai interesante decât ne aşteptam", a declarat Lacrămioara Loghin, Managing Director, Exact Cercetare şi Consultanţă.

În acest context, 71% dintre marketeri sunt de parere că "unele mărci transmit mesaje atât de intens şi cu o frecvenţă atât de mare, încât ajung «să terorizeze» prin publicitate". De cealaltă parte însă, consumatorii nu sunt atât de sensibili la asaltul mărcilor, doar 59% dintre ei fiind de acord cu afirmaţia marketerilor.

De aceea, Owned Media (medii de comunicare deţinute de branduri, n.r), deşi nu este deloc intruzivă, având în vedere că cel care alege informaţia este consumatorul, acest timp de mediu de comunicare nu este considerat credibil.

Astfel, 59% dintre consumatori consideră că informaţiile de pe site-ul companiei prezintă şi amplifică doar aspectele pozitive ale mărcii, marketerii fiind de acord cu această opinie în proporţie de 62%.

Mai mult, întrebaţi ce activităţi desfăşoară consumatorii pe site-ul unei mărci, 56% au precizat că cel mai frecvent motiv pentru care accesează site-ul este acela de familiarizare cu marca/ produsul/ oferta. De asemenea, 42% intră pentru a realiza o serie de cumpărături, acolo unde i se oferă această posibilitate.

Totodată, 32% dintre consumatorii intră pe paginile de internet ale brandurilor pentru a trimite un email/ comentariu, cu toate că doar 16% afirmă că au primit un răspuns ca urmare a trimiterii unui email.

Potrivit studiului, aproximativ 50% dintre consumatori consideră că reţelele sociale şi site-urile de review-uri furnizează perspective realiste asupra mărcilor, astfel brandurile sunt forţate să fie mai responsabile datorită reţelelor sociale, chiar dacă într-o măsură semnificativ mai mică decât marketerii. Aceştia acordă zonei de social media o importanţă mult mai mare în construirea imaginii de marcă în faţa consumatorilor decât o fac consumatorii.

Studiul dezvoltat de Media Direction şi Exact Cercetare şi Consultanţă s-a desfăşurat în patru etape. Primele două etape au avut la bază cercetarea calitativă (atât interviuri cu marketeri de calibru, cât şi cu consumatori influenţi în social media). Următoarele două etape au fost cantitative, una în rândul marketerilor şi una în rândul consumatorilor, în care au fost validate insighturile din primele două etape ale studiului. Perioada de pregătire a acestui studiu unic în România, culegerea informaţiilor şi procesarea datelor a durat aproximativ 6 luni.