Practica alăptării bebeluşilor variază în funcţie de nivelul social al mamelor

Alăptarea bebeluşilor reprezintă o practică mult mai frecventă în rândul femeilor care au studii superioare, sunt mai în vârstă, sunt căsătorite, nu fumează în timpul sarcinii sau care au urmat cursuri de pregătire prenatală, informează lemonde.fr.

Alăptarea bebeluşilor rămâne o practică diferenţiată în rândul femeilor din Franţa. Peste două treimi dintre bebeluşi (69%) sunt alăptaţi în maternitate (60% de manieră exclusivă şi 9% în asociere cu formule lactate), dar numărul bebeluşilor care sunt alăptaţi scade la 54% după o lună, iar dintre aceştia doar 35% sunt alăptaţi de o manieră exclusivă.

Aceste rezultate provin dintr-un studiu realizat de Epifane (Epidemiologia în Franţa a alimentaţiei şi stării nutriţionale a copilului în primii lor ani de viaţă) şi publicat în 18 septembrie în Bulletin Epidémiologique hebdomadaire (BEH), editat de Institutul naţional de supraveghere sanitară (InVS).

Studiul a fost realizat de Unitatea de supraveghere şi epidemiologie nutriţională (USEN) din cadrul InVS/ Université de Paris 13, pe un eşantion de 3.500 de bebeluşi născuţi între 16 ianuarie şi 5 aprilie 2012, în 140 de maternităţi. Rezultatele au fost obţinute pe baza răspunsurilor oferite de 2.936 de tinere mame.

Femeile cu studii medii alăptează mai puţin decât cele cu studii superioare

Fapt marcant, hrănirea la sân a bebeluşului este proporţională cu nivelul studiilor. Femeile cu studii inferioare sau egale diplomei de bacalaureat alăptează mai puţin decât cele cu studii superioare. Ecartul variază de la 62% la 74% la naştere şi de la 44% la 62% la o lună după naştere. Ratele referitoare la frecvenţa alăptării sunt totodată mai ridicate pentru femeile născute în străinătate. Ele sunt cu atât mai mari, cu cât femeile sunt mai în vârstă, sunt căsătorite, nu fumează în timpul sarcinii şi au urmat cursuri de pregătire prenatală. Alăptarea este în general favorizată dacă mama a avut un contact tactil cu bebeluşul ei în prima oră de după naştere şi, mai ales, dacă partenerul ei de viaţă are o percepţie pozitivă despre femeile care alăptează.

Aceste cifre nu mai par deloc ridicate, atunci când oamenii află că promovarea alăptării maternale figurează printre recomandările formulate de Programul naţional pentru nutriţie şi sănătate (PNNS) şi că organizaţiile internaţionale, precum Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS), recomandă alăptarea exclusivă în primele şase luni ale bebeluşului.

Franţa pare din acest punct de vedere elevul repetent al Europei, întrucât rata alăptării maternale la naştere ajunge la 98% în Norvegia. Această rată este totuşi în progres în Franţa, întrucât alăptarea la naştere era doar de 37% în 1972 şi de 53% în 1998.

Alăptarea are multe beneficii

Beneficiile alăptării maternale nu mai trebuie demonstrate: această tehnică este benefică nu doar pentru sănătatea copilului - prin prevenirea alergiilor şi a infecţiilor gastrointestinale, respiratorii şi otorinolaringologice - ci şi pentru mame. În cazul mamelor, evoluţia de după naştere este facilitată, întrucât mamele care alăptează prezintă un risc mai mic de infecţii urinare, hemoragie şi depresie post-partum. În plus, alăptarea are un efect protector faţă de riscul de apariţie a cancerului mamar, la tinerele mame, şi faţă de riscul de diabet şi de obezitate la copil. Totuşi, se afirmă în acelaşi studiu, "folosirea formulelor lactate rămâne, într-o ţară dezvoltată cum este Franţa, o alternativă cât se poate de acceptabilă pentru sănătatea copiilor".

În concluzia articolului publicat în BEH, autorii săi afirmă: "Eforturi importante în ceea ce priveşte promovarea alăptării maternale sunt necesare în Franţa", ţinând cont de factorii demografici şi sociali. Autorii studiului susţin că este nevoie să se identifice "grupurile de risc", alcătuite din mamele tinere şi din cele care au un nivel scăzut al studiilor. Se recomandă totodată ca medicii să ofere viitoarelor mame informaţii despre alăptare, în timpul sarcinii, la naştere şi după naştere.