NASA va lansa două sonde pentru a descifra secretele structurii interne a Lunii

NASA va lansa, joi, două sonde ce vor alcătui o hartă precisă a structurii interne a Lunii, care îi va ajuta pe specialişti să înţeleagă mai bine atât evoluţia satelitului natural al Pământului, cât şi evoluţia Terrei, informează AFP.

"GRAIL-Gravity Recovery And Interior Laboratory - va descifra secretele Lunii şi ne va ajuta să înţelegem felul în care au evoluat Terra, singurul ei satelit natural şi celelalte planete", a declarat Maria Zuber de la Massachusetts Institute of Technology (MIT), coordonatoarea ştiinţifică a acestei misiuni.

Cele două sonde GRAIL - A şi B - vor efectua măsurători foarte precise ale forţei gravitaţionale lunare, relevând repartiţia maselor, dar şi a grosimii şi a compoziţiei straturilor interne ale Lunii, mergând până la nucleul acesteia.

Sondele vor fi plasate pe aceeaşi orbită - joasă, polară - în jurul Lunii şi vor gravita una în urma celeilalte.

Atunci când vor survola zone cu forţe gravitaţionale diferite, rezultând de exemplu din prezenţa unui munte, a unui crater sau a unui masiv la suprafaţă, cele două sonde se vor apropia sau îndepărta uşor una de cealaltă.

Instrumentele de la bord vor măsura cu mare precizie aceste schimbări în vitezele lor, iar oamenii de ştiinţă vor "traduce" apoi aceste date pentru a stabili o hartă de înaltă definiţie a câmpului gravitaţional al Lunii.

Aceeaşi tehnică, care permite o precizie de doi până la trei microni, este folosită pentru a măsura forţa gravitaţională terestră, începând din 2002, cu ajutorul sondelor GRACE.

Sondele GRAIL vor fi lansate împreună de o rachetă Delta 2 de la baza aeriană Cape Canaveral din Florida, joi, 8 septembrie.

Fereastra de lansare se va deschide la ora 12.37 GMT şi se va închide la ora 13.16 GMT. Dacă lansarea nu va putea fi efectuată joi, o nouă lansare va fi posibilă până pe 19 octombrie, în caz contrar, după această dată, NASA fiind obligată să aştepte mai multe săptămâni deschiderea unei noi ferestre de lansare.

Sondele GRAIL vor avea nevoie de trei luni şi jumătate pentru a ajunge la destinaţie, urmând să parcurgă 4,2 milioane de kilometri, respectiv 4,3 milioane de kilometri.

Această traiectorie lungă pentru a atinge orbita lunară - distanţa medie directă dintre Terra şi Lună este de 384.403 kilometri - se explică prin numeroasele manevre pe care trebuie să le efectueze cele două sonde GRAIL pentru a se plasa pe orbita lunară corectă.

După ce vor ajunge în apropierea Lunii, cele două sonde vor avea nevoie de alte două luni pentru a-şi ajuta orbitele şi pentru a se regăsi pe aceeaşi traiectorie orbitală lunară.

Misiunea lor de măsurare a forţelor gravitaţionale de pe Lună va dura 82 de zile.

Cântărind aproximativ 200 de kilograme şi având dimensiunea unei maşini de spălat, GRAIL A şi GRAIL B sunt aproape identice. Ele sunt alimentate cu electricitate cu ajutorul a două panouri solare şi unei baterii cu litiu.

Construite de compania Lockheed Martin, ele sunt propulsate de câte un motor cu hidrazină pentru inserţia pe orbita lunară, completate de opt mici propulsoare pentru controlul altitudinii şi efectuarea altor manevre.

De la debutul erei spaţiale în 1957, Luna a făcut obiectul a 109 misiuni spaţiale, dintre care şase au avut echipaj uman la bord - în cadrul programului Apollo conceput de NASA - care a făcut ca 12 oameni să poată să păşească pe suprafaţa Lunii, de unde au adus pe Terra 863 de kilograme de roci şi praf, care sunt analizate şi în zilele noastre.

Un studiu, având la bază câteva dintre aceste analize, publicat în primăvara acestui an în revista americană Science, afirmă că interiorul Lunii ar conţine, respectând proporţiile, la fel de multă apă ca interiorul globului terestru.