Teama de implicare

Iniţierea şi menţinerea unei relaţii de lungă durată este o provocare pentru oricine, dar mai ales pentru persoanele cărora le este teamă de angajament.

Există foarte multe persoane incapabile să iniţieze şi să păstreze relaţii stabile, care însă motivează că acest lucru se întâmplă nu pentru că s-ar teme de asumarea unor angajamente, ci pentru că îşi doresc libertate emoţională totală. Deşi există astfel de persoane, numărul lor nu este atât de mare precum ne-am imagina. De multe ori, pretexte precum „Am nevoie de independenţă şi de un spaţiu al meu” sau „Dragostea este pentru cei slabi” nu fac altceva decât să trădeze o frică de implicare emoţională adânc înrădăcinată.

Psihologii avertizează că această teamă de angajament împiedică atât posibilitatea de a stabili şi a menţine relaţii pe plan personal, cât şi succesul din planul profesional.
 

Vă este frică de implicare?
Dacă vă număraţi printre cei care nu vor sau nu pot să se implice într-o relaţie pe termen lung, este neapărată nevoie să stabiliţi dacă sunteţi un spirit liber, care nu şi-a găsit jumătatea, sau dacă, dimpotrivă, sunteţi paralizat de frica de angajament. Cum vă daţi seama de asta? Ei bine, există nişte comportamente „tipice” pe care le afişează în general cei care se tem de responsabilităţi.
Psihologii spun că persoanele din această categorie caută mereu nod în papură şi găsesc cusururi nu doar partenerului, ci şi relaţiei în întregime. De asemenea, aceste persoane au obiceiul de a fi atât de pretenţioase şi de critice încât sunt doar la un pas de egoismul exagerat. Mai mult, deseori li se atrage atenţia că standardele lor sunt exagerat de ridicate. În plus, relaţiile amoroase ale celor care se tem de angajamente pe termen lung sunt de cele mai multe ori bazate exclusiv pe atracţie fizică. Un alt obicei nu prea plăcut este acela de a face în avans planuri de a pune capăt relaţiei, planuri care sunt puse în aplicare exact în momentul în care legătura devine serioasă.
În general, persoanele care se tem de angajamente găsesc pretexte precum „relaţiile nu sunt altceva decât bătăi de cap, care nu merită osteneala” sau „viaţa profesională este mai importantă decât cea sentimentală” pentru a evita să înceapă o idilă. Deşi poate nu s-ar crede, faptul că o persoană este prinsă într-un cerc vicios al despărţirilor şi împăcărilor cu acelaşi partener este un alt semn al fricii de implicare emoţională.
În fine, dar nu în cele din urmă, dacă ştiţi că teama de implicare se manifestă şi în alte aspecte ale vieţii dumneavoastră, nu neapărat în cea sentimentală, atunci ar fi bine să vă analizaţi poziţia faţă de capacitatea de a vă asuma angajamente în viaţa amoroasă.

Situaţia nu este o tragedie
Dacă vă recunoaşteţi în majoritatea acestor situaţii, atunci este clar că meteahna dumneavoastră este teama de a vă asuma responsabilităţi şi angajamente. Este bine să ţineţi cont de faptul că acest lucru nu înseamnă că nu vreţi în mod intenţionat să vă implicaţi, ci înseamnă că nu puteţi, din cauza unor motive sau temeri care pot fi adânc înrădăcinate în trecutul dumneavoastră şi pe care nu le puteţi controla în mod conştient. De aceea, trebuie să descoperiţi singur de unde vine această incapacitate de a vă asuma angajamente, pentru a depăşi această problemă care vă afectează viaţa. O introspecţie vă poate ajuta în acest sens, dar puteţi apela şi la serviciile psihologului sau la terapia de grup.
Dacă nu rezolvaţi această problemă, veţi continua să vă alegeţi parteneri cu care sunteţi incompatibil, motiv din cauza căruia nu veţi fi satisfăcut din punct de vedere emoţional. Mai grav este, însă, că dacă nu reuşiţi să identificaţi sursa acestei temeri, atunci când veţi găsi un partener potrivit este foarte posibil să îl îndepărtaţi şi să îl răniţi din cauza acestei temeri iraţionale de implicare.