Femeile sunt mai prezente ca autoare în presă decât bărbaţii, dar sunt rar subiect de ştiri

Femeile sunt mai numeroase ca prezentatoare şi jurnaliste decât bărbaţii în presa românească, dar sunt mai rar subiect de ştiri, potrivit celei mai recente monitorizări Global Media Monitoring Project, ale cărei rezultate au fost prezentate miercuri, într-o conferinţă, la Bucureşti.

Studiul Global Media Monitoring Project (GMMP), pe tema "Who Makes the News" (Despre cine vorbesc ştirile), se desfăşoară prin monitorizarea ştirilor care apar într-o singură zi, în zeci de ţări, începând din 1995, şi este reluat la fiecare cinci ani.

Cea mai recentă cercetare a avut loc pe 10 noiembrie 2009, când echipe de cercetători din 108 ţări au monitorizat 1.365 ziare, radiouri, programe TV şi site-uri. Corpusul de analiză a cuprins 17.795 de ştiri şi 38.253 oameni în aceste ştiri.

Studiul se desfăşoară sub egida World Association for Christian Communication (WACC) şi Fondul Naţiunilor Unite de Dezvoltare pentru Femei (UNIFEM).

La cele patru monitorizări din 1995 şi până în prezent a participat şi o echipă de cercetători de la Universitatea din Bucureşti, Facultatea de Jurnalism şi Ştiinţele Comunicării. Daniela Rovenţa-Frumuşani, profesor universitar doctor al Facultăţii de Jurnalism şi Comunicare, este coordonatoarea cercetării în România.

Rezultatele cercetării au fost prezentate, miercuri, la Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI) din Capitală.

Conform rezultatelor celui mai recent studiu, pe plan mondial, femeile sunt mai puţin prezente în presă decât bărbaţii atât ca autoare, cât şi ca subiect de ştiri. Totuşi, s-a constatat o creştere substanţială a prezenţei femeilor în câmpul profesiei de jurnalist, ca o consecinţă a feminizării acestui sector al învăţământului superior, dublată însă de o slabă reprezentare a problematicii feminine şi a actorilor sociali femei atât în politică, economie, ştiinţă, cât şi ca experţi în dezbaterile publice.

În 1995, 72% din materialele jurnalistice erau semnate de bărbaţi şi 28% de femei, în timp ce în 2010 raportul constatat a fost de 63% (materiale semnate de bărbaţi) faţă de 37% (materiale semnate de femei). În general, materialele realizate de femei sunt mai puţin numeroase decât cele realizate de bărbaţi: la televiziune 44% din materiale sunt realizate de femei, la radio - 27%, iar în presa scrisă - 35%.

Totuşi, în România, femeile prezentatoare şi cele care lucrează pe posturi de reporter sunt mai numeroase decât bărbaţii (60% faţă de 40%).

Domeniile predilecte ale jurnalistelor sunt sănătatea şi socialul, urmate de economie (22%) şi politică (17%). Femeile-reporter au o prezenţă semnificativă în ştirile sociale - 80%, în ştirile despre ştiinţă/sănătate - 76%, în ştirile despre celebrităţi/artă/media - 72% şi în ştirile despre violenţă - 65%. Prin contrast, subiectele economice şi cele politice sunt în proporţie de 70% realizate de bărbaţi.

Pe de altă parte, la nivel global, ştirile centrate pe femei au crescut de la 17% la 24% în ultimii 15 ani. În România, procentul este mai ridicat, femeile fiind subiect de ştire în 32% din articolele monitorizate în cadrul ultimului studiu GMMP.

Cercetarea realizată în România mai arată că, în general, ştirile întăresc stereotipurile - 62% şi doar 5% dintre materiale le contestă. Celelalte ştiri (33%) sunt "gender blind" (nu fac referire la un gen anume, nr.). Stereotipurile sunt întărite în ştirile despre crime - 88% (femeile sunt, în general, victime), ştiinţă şi sănătate - 72% şi economie - 71%. În schimb, stereotipurile sunt contestate în ştirile despre sistemul juridic - 14% şi celebrităţi - 9%.

Femeile-reporter contestă stereotipurile aproape de două ori mai des decât bărbaţii-reporter (7% faţă de 4%) şi întăresc stereotipurile mai puţin decât bărbaţii (69% faţă de 80%).