Printează articolul
Trimite e-mail
ø imagini
ø fişiere videoCâteva firimituri dintr-o bucată de pâine, scăpate de o pasăre pe una dintre instalaţiile externe ale acceleratorului de particule (LHC) de la Centrul european pentru cercetare nucleară (CERN), au provocat, în urmă cu o săptămână, un scurtcircuit la sistemul de răcire al dispozitivului.
Potrivit comunicatului oficial emis de CERN, citat de AFP, scurtcircuitul s-a produs la o instalaţie electrică exterioară ce alimentează sectoarele 7-8 şi 8-1 ale acceleratorului de particule (Large Hadron Collider).
Şocul provocat de căderea bucăţilor de pâine pe acea instalaţie electrică a provocat "o întrerupere a operaţiunilor sistemului criogenic al LHC", se afirmă în comunicatul CERN.
"Aceste firimituri de pâine au produs o uşoară încălzire, de la zero absolut (-273,15 grade Celsius) la -268 de grade Celsius", a precizat Renilde Vanden Broeck, purtătoare de cuvânt CERN. "Totul a revenit la normal câteva ore mai târziu, iar operaţiunile au putut fi reluate în noaptea de 5 noiembrie", a spus aceasta.
Experţii CERN doresc să rămână în continuare prudenţi în declaraţii, dezamăgiţi de defecţiunile produse la cel mai mare accelerator de particule din lume, instalaţie care ar trebui să permită obţinerea unor progrese majore în descifrarea compoziţiei materiei şi universului.
CERN a declanşat operaţiunile de răcire a miezului acceleratorului, această etapă fiind necesară pentru repornirea LHC la mijlocul lunii noiembrie, la peste un an de la producerea a două pene succesive, la câteva zile de la inaugurarea oficială a acestuia, în septembrie 2008.
A doua pană, foarte gravă, a provocat distrugerea a 53 de magneţi, care au necesitat reparare sau înlocuire. În plus, noi sisteme de securitate au fost instalate de-a lungul acestui cilindru de 27 de kilometri, aflat la o adâncime de 100 de metri sub pământ, de o parte şi de alta a frontierei franco-elveţiene, în apropiere de oraşul Geneva.
Construirea acestui accelerator de o precizie de neegalat a necesitat peste 12 ani, mobilizând peste 7.000 de fizicieni şi investiţii de circa 3,76 miliarde de euro.
