Unul dintre jurnalele lui Aleksandr Soljeniţîn, publicat de văduva scriitorului

Văduva scriitorului rus Aleksandr Soljeniţîn, decedat în urmă cu un an, a anunţat publicarea unui jurnal al soţului ei, care ar trebui să şteargă imaginea acestuia de "bărbat lipsit de îndoieli", potrivit unui interviu publicat luni în presa din Rusia şi citat de AFP.
"Sper să public peste câteva luni «Jurnalul romanului»", pe care scriitorul rus l-a ţinut în timp ce lucra la romanul "Roata Roşie", a declarat Natalia Soljeniţîn pentru cotidianul Rosiskaia Gazeta.
"Publicarea acestui jurnal va şterge imaginea lui de bărbat care nu avea niciodată dubii şi care ştia tot ce va urma", a continuat văduva scriitorului.
Ea consideră că este extrem de important faptul că soţul ei nu a fost niciodată animat de gândul publicării acestui jurnal în timp ce îl scria. "Este un Soljeniţîn aşa cum era el cu sine însuşi", a spus Natalia Soljeniţîn.
Un proiect similar a fost deja realizat în Statele Unite, cu acordul scriitorului, iar văduva sa afirmă că "o astfel de lucrare era necesară şi în limba rusă", potrivit unui alt interviu, acordat cotidianului Vremia Novosti.
Natalia Soljeniţîn a discutat despre acest proiect la sfârşitul lunii iulie cu premierul rus Vladimir Putin, care l-a vizitat de mai multe ori pe celebrul scriitor, în timpul preşedinţiei sale (2000 - 2008).
Actualul preşedinte al Rusiei, Dmitri Medvedev, la rândul său, a adus un omagiu celebrului scriitor, pe care l-a definit ca fiind "un adevărat luptător, care a cunoscut tot felul de încercări grele şi privaţiuni", dar care "şi-a păstrat credinţa în oameni", potrivit unui comunicat de la Kremlin.
O slujbă religioasă a avut loc la cimitirul Donskoi, locul în care scriitorul a fost înmormântat.
Scriitorul rus Aleksandr Soljeniţîn, care a decedat pe 3 august 2008 la vârsta de 89 de ani, în urma unei insuficienţe cardiace acute, a jucat un rol istoric dezvăluind ruşilor şi lumii întregi universul inuman al lagărelor sovietice, pe care le-a denumit "Arhipelagul Gulag".
Artilerist în timpul celui de-al doilea război mondial, el a fost arestat în 1945 şi condamnat la opt ani de închisoare pentru că a criticat competenţele de comandant militar ale lui Stalin într-o scrisoare trimisă unui prieten. Eliberat în 1953, scriitorul a publicat în 1962 povestea unui deţinut din Gulagul sovietic, "O zi din viaţa lui Ivan Denisovici", după ce a primit aprobarea noului lider de la Moscova, Nikita Hruşciov.
Alte lucrări ale lui Soljeniţîn, "Pavilionul Canceroşilor" şi "Primul Cerc", au fost tipărite clandestin iar în străinătate, scriitorul a cunoscut un mare succes.
A primit Premiul Nobel pentru Literatură în 1970, dar în 1974 autorităţile de la Moscova i-au retras cetăţenia rusă, expulzându-l din URSS. El a locuit apoi în Germania, Elveţia şi Statele Unite, înainte de a reveni în Rusia în 1994 după destrămarea Uniunii Sovietice. După întoarcerea în ţara natală, el a criticat Occidentul şi evoluţia Rusiei post-sovietice, făcând apel la reîntoarcerea la valorile morale tradiţionale.