Lucian AVRAMESCU

Priviri crețe. Suficiență împăunată. Un ministru rânjește cu un râs sardonic și-și așterne fundul în limuzina scumpă care-l așteaptă cu șofer și bodyguard. Cineva dă o declarație din care înțeleg că a făcut totul. Altcineva dă o declarație din care înțeleg că a făcut totul. Toți amploaiații îngrumăjați și grași, reprezentând instituții grase și cu grumazul financiar umflat, au făcut totul. Instituțiile care colcăie de generali, generali mulți și grași, cel mai mare număr de generali pe care și-l permite o țară grasă, bogată rău și amenințată zilnic de războaie, tac. Generalii care n-au participat la nici un război, niciodată, tac, ocupați cu aliniamentele de front ale uriașelor lor averi. Un jandarm care a umblat bezmetic, prin zăpadă, scoțându-și ochii prin crăci, ore în șir, căutând avionul în alt județ și-n altă pădure și pe alt continent înghețat decât continentul înghețat din Apuseni, e gata să-și dea demisia. A obosit, până la granița infarctului degeaba, fiindcă generalii lui, oprișii lui, generalii lui de instrucție și de spionaj și de ascultat cu microfonul în gaura cheii și de trimis după țigări i-au dat un ordin de luptă aiurea. A înotat prin alte zăpezi și pe alți versanți decât cei în care mureau încet și ireversibil niște oameni care-l așteptau pe el, salvatorul vinovat că are generali prea grași și prea îmbuibați și prea obosiți de averi și de luptat cu platourile aduse de servanți care nu se mai opresc din cărat rumeneli. Dom general, știți, iertați-mă că vă întrerup din mestecat, a murit fata aia, cică n-apucase să fie doctoriță, în pădure, trăiți, cică n-am dat coordonatele... Nici doctoriță întreagă? -  marș afară cu prostiile, în războaie mor mulți mă, ce face Jupânu, s-a întors, e încă mulțumit că i-am pus linie specială în garaj? Mulțumit, trăiți, da urlă poporu! Care popor, mă, mai du-te-n ... mă-ti cu poporul tău cu tot. Executa-rea!

Statul, de luni după-prânz, până la miezul nopții, cică n-a funcționat. Aș! Așa puțin în pană de curent? Statul nu mai umblă logic și pe picioarele lui de o grămadă de vreme. Să-și dea demisia ministrul Sulea, să fie demis generalul  Fulea sau Pulea... Să fie demis statul român, domnilor, în integralitatea sa, pentru imbecilitate dovedită și lene criminală față de cetățenii săi.