Coabitarea a început furtunos, cu mâna unuia în părul celuilalt, l-am numit pe Băsescu, și cu mâna celui de al doilea, Ponta, în chelia primului. Care a țipat întâi, de durere sau de nervi, nu se prea știe la ora la care înșir aceste însemnări. Traian Băsescu a convocat această ședință a CSAT, având ca punct principal „refacerea imaginii României în străinătate”, imagine paradită de „lovitura de stat”. Păi lovitura n-a fost, așa cum a constatat o lume întreagă. Nici război civil, iar referendumul a ieșit constituțional. Mai puțin constituțional a fost rezultatul, decis la masa verde sau indigo de Barroso, Reding, Curtea Constituțională autohtonă compusă din șase băsiști obținuți prin forța persuasiunii sau a șantajului, moliciunea puterii din România, în condițiile în care credităm USL cu situarea la putere.
Cine a zis că-i lovitură de stat? Păi a zis Băsescu, mințind. Au mai zis Monica Macovei și Cristian Preda și băiatul acela, fost ziarist, care privește ideologic pieziș, T. Ungureanu. Și atunci de ce „guvernatorul”, care, vorba lui Ghișe, „se crede Napoleon”, a mai iscat această nouă sămânță de scandal? De-al dracului. Să-l umilească pe Ponta, să-și bată joc de miniștrii USL, de față la tărăboi, să le dea cu sâc milioanelor care au votat. Păi 50.000 au votat dublu. Și? La toate scrutinele, pentru o pungă de mălai, pentru un gologan de-o bere, unii au votat dublu. Tot opt milioane și ceva de votanți rămân. Fiindcă, între cei în culpă, sunt unii care, urându-l pe Băsescu, au votat dublu pentru a se duce 9.000 de ani, alții au votat dublu să rămână, din exces de amor față de marinar sau pentru un gologan băgat în buzunarul de la spate al nădragilor. Scăzând, din ambele direcții, fiindcă nimeni nu poate afla vreodată cum au votat învinuiții, tot nu afectează milioanele de voturi legal exprimate. În băltoaca asta care pute, Băsescu aruncă hoitul unui orgoliu care, culmea, se vrea reparat. Păi ce să reparăm nene, că matale ai stricat imaginea și aerul, și viața noastră? Matale te-ai instalat ilegitim la Cotroceni și acum ne chemi la ordin, fiindcă umilindu-l pe Ponta mă umilești și pe mine, mă chemi și pe mine la ordin, pe mine, votantul care nu te mai vrea.
Nu știu, până acum, cum au decurs exact lucrurile. Știu doar că Ponta a părăsit lucrările CSAT, după, citez, „un schimb de replici dure”, lăsându-l acolo pe Florin Georgescu, vicepremier. A făcut bine Ponta, plecând? Pentru mine, da. Mă simt mai mulțumit decât dacă stătea acolo ca o momâie, încasând. Am reparat imaginea României? Bineînțeles că nu. Oricum, la câte scheaună Monica Macovei prin cancelariile străine, la cât mânjește, trebuie ani mulți de frecat cu detergenți diplomatici mizeriile de pe fața noastră zâmbitor-mioritică.
P.S. Traian Băsescu a declarat, înaintea acestei reuniuni a CSAT, că dacă Ponta nu vrea să coabiteze, să fie sănătos. Va găsi alt premier cu care să coabiteze. Dar românii au găsit alt președinte, la referendum, care chiar coabita cu Ponta, e drept, interimar. De ce nu ia în calcul Băsescu propria plecare? De ce nu pleacă „guvernatorul”? E simplu. Hai, roiu, că așa am gândit atunci când am mers la vot.