Google
 
luni, 16 feb 2009 - Anul XIV, nr. 37 (4023)
ANUNŢURI ONLINE:
Acum: 0°C.
La noapte: °C. Meteo
Anunţuri OnlineMonitorulTVAlbum Foto
HoroscopRedacţiaPublicitate
Curs valutar euroEUR:Tendinta4,6559 lei
Curs valutar dolar americanUSD:Tendinta3,9517 lei
Newsletter Monitorul de Suceava RSS Monitorul de Suceava Monitorul de Suceava pe Google+ Monitorul de Suceava pe YouTube Monitorul de Suceava pe Twitter Monitorul de Suceava pe Facebook
Printeaza articolulPrintează articolul |  Trimite prin e-mailTrimite e-mail |  Trimite pe Yahoo MessengerMessenger |   ø imagini |   ø fişiere video
Alina MUNGIU-PIPPIDI

Alina MUNGIU-PIPPIDI


Cum ieşim din criză

de
(citeşte alte articole de la acelaşi autor)
Există cauze globale ale crizei economice, şi există cauze de ţară. În criza de faţă, cauzele par să varieze destul de mult de la ţară la ţară, dar spectrul răspunsurilor guvernamentale la criză este limitat. Experţii Societăţii Academice din România prezic pentru 2009 stagnarea creşterii economice (0,7%), creşterea şomajului (până la 7%, adică vreo trei sute de mii de noi şomeri), scăderea investiţiilor şi un deficit bugetar mai mare decât al tuturor ţărilor noi membre în UE.

Ce poate face guvernul pentru a atenua sau a scurta aceste efecte negative, pe care nu are cum să le preîntâmpine? Raportul de prognoză al SAR (www.sar.org.ro) duce răspunsurile din zona tehnică în zona simplului bun-simţ. Cu alte cuvinte, înainte să facă bine, guvernul trebuie să înceteze practicile fiscale din anii precedenţi, adică să nu mai facă rău.

Lectura raportului SAR, mai cu seamă capitolul despre practicile bugetare, lasă o impresie halucinantă. Spre exemplu, într-un an s-a uitat să se treacă la cheltuieli cu desăvârşire contribuţia noastră la bugetul Uniunii Europene, obligatorie de când am devenit membri. În altul, a fost prins în încasări TVA-ul plătit în vamă pe produsele din import din UE, deşi această taxă dispare odată ce intri în UE. Rezolvările acestor situaţii s-au făcut tăind rapid de prin banii ministerelor. Încasările la buget au fost supraestimate în toţi ultimii ani în mod sistematic.

Structura de cheltuieli reflectă de la an la an aceeaşi imaturitate administrativă. Plănuim să facem lucruri cu banii, dar nu reuşim. Să faci o autostradă ia organizare, planificare, etc. Şi nu ne iese. De aceea rămân necheltuiţi banii din fondurile de capital, şi sunt realocaţi pe consum, că e mai simplu să cumperi douăzeci de maşini pentru un minister decât să construieşti garajul pentru ele.

Dublarea salariilor la funcţionarii publici din 2004 încoace, ca şi mărirea pensiilor, nu a fost până la urmă finanţată decât parţial din creşterea economică (care nu va mai exista anul acesta), ci dintr-un deficit care a tot crescut. Criza economică propriu-zisă nu e responsabilă decât cu o cincime din deficitul bugetar de anul trecut: restul de patru cincimi e datorat integral proastei politici a guvernului.

Speranţa administraţiei noastre sunt banii Europei. Dar o dublă ameninţare planează asupra acestor bani. Pe de o parte, dacă nu respectăm anumiţi indicatori macroeconomici, în primul rând chiar deficitul bugetar, banii pot fi opriţi. Pe de alta, dacă există semnalări că aceştia sunt alocaţi clientelar, Comisia Europeană va fi drastică, cum a fost cu Bulgaria, căreia i-a tăiat cea mai mare parte din ei anul trecut.

Soluţii sunt. Experţii recomandă ca bugetul să fie făcut pe patru ani, nu pe unul, să crească transparenţa şi disciplina procesului bugetar, pe scurt, să transformăm bugetul dintr-un instrument al crizei, cum a fost sub guvernul Tăriceanu 2, într-unul contra crizei. Asta ar fi o transformare majoră a calităţii guvernării la noi. În plus, consumul trebuie îngheţat pe 2009, şi banii cheltuiţi trebuie să meargă numai în investiţii, pentru a ajuta la relansarea economică. Va trebui să facem un acord cu FMI.

Mulţi din cei aflaţi la guvernare nu au venit însă pentru asta. Au venit să cheltuiască, să cumpere cu banii publici clienţi şi votanţi deopotrivă, că asta pare să fie definiţia politicii la noi. Primul ministru Emil Boc, care e conştient de toate cele expuse aici, şi a fost prezent la dezbaterea acestui raport, are nevoie de mare susţinere publică pentru acest curs de acţiune, care merge contra intereselor multor oameni politici. Să sperăm că publicul e mai lucid decât au fost guvernanţii ultimilor ani şi îi va oferi această susţinere, în loc de nesăbuite chemări la noi cheltuieli.

În lipsa unui acord scris din partea Monitorului de Suceava, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi dacă inseraţi vizibil link-ul articolului Cum ieşim din criză.
 Vizualizări articol: 1040 | 
Notează articolul: 
  • Nota curentă 4.00/5
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
 | Nota curentă: 4.0 din 4 voturi
Cum ieşim din criză4.054

Iulius Mall Suceava
AnnaCori
Comentarii

Monitorul de Suceava nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.


Timpul de 60 zile în care puteaţi posta comentarii pe marginea acestui articol a expirat.



Alte editoriale semnate de:
Tiberiu AVRAM
Tiberiu AVRAM
Sandrinio NEAGU
Sandrinio NEAGU
Adrian BOTEZATU
Adrian BOTEZATU
Sorin AVRAM
Sorin AVRAM
Lucian AVRAMESCU
Lucian AVRAMESCU
Ion CRISTOIU
Ion CRISTOIU
Adrian CIOROIANU
Adrian CIOROIANU
Cristian GHINEA
Cristian GHINEA
Alina MUNGIU-PIPPIDI
Alina MUNGIU-PIPPIDI
Robert TURCESCU
Robert TURCESCU
Ioan T. MORAR
Ioan T. MORAR
Dan APOSTOL
Dan APOSTOL
Angela FURTUNĂ
Angela FURTUNĂ
Mircea VASILESCU
Mircea VASILESCU
Alex Leo ŞERBAN
Alex Leo ŞERBAN
Pavel LUCESCU
Pavel LUCESCU
Ion DRĂGUŞANUL
Ion DRĂGUŞANUL

 

 

 

Meniul ZILEI în restaurante sucevene

HaiHui prin Bucovina

Ultima oră: local

Alte articole

Ştiri video

Ultima oră: naţional - internaţional

Alte articole

Gala Top 10 Suceveni

Top Articole

Elia Studio - Salon de infrumusetare
Mersul trenurilor de călători

SONDAJE

Consideraţi Legea antifumat în spaţiile publice o măsură bună?

Da
Nu
Nu mă interesează

Fotografia zilei - fotografie@monitorulsv.ro

Fotografia zilei