Guvernul a discutat încă din iunie de eliminarea stimulentelor şi plafonarea salariilor

Situaţia stimulentelor din instituţii publice a fost discutată în Guvern în luna iunie, când unii miniştri au reclamat că mai mulţi funcţionari le pleacă spre alte ministere unde au văzut că se plăteşte mai bine, varianta analizată atunci fiind plafonarea unor salarii pentru eliminarea diferenţelor.

Discuţia din Guvern a avut loc după ce datele prezentate de către instituţiile publice privind veniturile angajaţilor în luna aprilie 2010 au indicat că, în unele structuri, precum ministerele Finanţelor şi Muncii, sunt şoferi plătiţi lunar cu peste 4.000 lei, mai bine ca unii secretari de stat, în timp ce alţii au salarii cuprinse între 2.000 lei şi 3.000 lei.

Aceleaşi date indicau că, în alte instituţii, îngrijitorii sunt plătiţi cu aproape 2.000 lei, mai bine decât un consilier juridic asistent.

Preşedintele Traian Băsescu a declarat, duminică, la Pro TV, că fostul ministru al Finanţelor Gheorghe Pogea i-a ascuns premierului existenţa sistemului de acordare a stimulentelor, menţionând că Emil Boc a aflat de acesta o dată cu scandalul de la Finanţe.

Pogea a lucrat în 2009 la legea salarizării unitare, care a reglementat parţial acordarea sporurilor salariale.

Surse oficiale au declarat însă agenţiei MEDIAFAX la începutul lunii iunie, după o şedinţă a Executivului, că unii miniştri au reclamat în Guvern că funcţionari din subordine, ca şoferi, secretare şi alţi angajaţi, vor să plece la alte ministere unde au văzut că se câştigă mai bine, mai ales după prezentarea publică a veniturilor, şi au generat o discuţie în urma căreia s-a decis ca salariile acestora să fie uniformizate.

Miniştrii au reclamat că mai mulţi funcţionari pe care îi au în subordine, precum şoferi, secretari, dar şi angajaţi încadraţi pe alte posturi, sunt tentaţi să plece spre alte ministere şi instituţii publice unde au observat că persoane încadrate pe un post echivalent sunt mai bine remunerate, nemulţumire amplificată după prezentarea publică a veniturilor din aceste instituţii.

"De exemplu, s-a văzut că sunt şoferi plătiţi cu 4.000 lei lunar, în timp ce alţii nu trec de 1.200 lei. Această situaţie a generat o nemulţumire la nivelul angajaţilor din ministere, care au început să fie tentaţi să plece spre acele instituţii unde au observat că se câştigă mai bine", au spus sursele.

În urma discuţiei din Guvern, premierul Emil Boc a cerut ca, în termen de o săptămână, prin ordonanţă de urgenţă sau ordin de ministru, salariile şoferilor, secretarelor şi altor angajaţi din ministere să fie uniformizate.

La şedinţa următoare de guvern, surse participante la discuţii au relatat pentru MEDIAFAX că premierul Emil Boc i-a atenţionat pe minştri că stimulentele acordate angajaţilor sunt prea mari şi le-a solicitat să sisteze plata unor astfel de bonificaţii "nesimţite", avertizându-i că cine nu va respecta această cerere "va fi scos din echipă".

Solicitarea a fost adresată în contextul discuţiei privind uniformizarea salariilor pentru anumite categorii de personal din ministere

"S-a discutat despre uniformizarea salariilor în ministere, dar nu a fost găsită încă o soluţie. De la acest subiect a pornit însă o discuţie legată de stimulentele din instituţiile publice, iar premierul a solicitat miniştrilor să nu mai acorde «stimulente nesimţite», spunându-le că cine va fi prins că nu respectă această cerere, va fi «scos din echipă»", au relatat sursele citate, participante la şedinţa de guvern.

După această solicitare, miniştrii implicaţi au redactat un document care releva intenţia Guvernului de a plafona unele salarii din ministere, cu acordarea unor sume compensatorii în instituţiile cu un nivel de salarizare inferior şi reducerea majorării salariilor de bază ale funcţionarilor vamali sau care lucrează cu fonduri UE, pentru a elimina diferenţele salariale între ministere.

Documentul, obţinut şi prezentat de MEDIAFAX în luna iulie, preciza că salariile de bază şi câştigul salarial al personalului din administraţia publică centrală sunt diferenţiate de la o instituţie la alta, deoarece până în 2010 salarizarea a fost reglementată prin acte normative distincte, diferenţiere realizată şi prin "multitudinea şi varietatea" sporurilor la salariul de bază, precum sporul de stabilitate (15%) în Ministerul Educaţiei, Ministerul de Externe, aparatul Parlamentului, sporul de fidelitate (până la 20%) pentru personalul auxiliar din justiţie şi personalul Ministerului Administraţiei şi Internelor, sporul de antenă (10%) pentru unele instituţii publice, sporul de limbi străine (10%) la Ministerul de Externe, sporul de manager public (55%), sporul pentru suprasolicitare neuropsihică (33%) în Ministerul Educaţiei şi Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii, sporul de dispozitiv (25%) în Ministerul Apărării şi Ministerul de Interne, sporul pentru condiţii periculoase (50%), sporul pentru titlul ştiinţific de doctor (15%).

La acestea se adaugă salarii de bază mai mari cu 75% pentru funcţionarii care gestionează fonduri structurale.

Un alt factor de diferenţiere îl constituie acordarea de stimulente pentru inspectori implicaţi în confiscarea şi valorificarea de bunuri.

În aceste condiţii, câştigul salarial mediu net, calculat pentru luna aprilie, porneşte în cazul unor angajaţi de la 1.747 lei în Ministerul Comunicaţiilor (cu 117 persoane), 1.904 lei în Ministerul Culturii (118 angajaţi), 2.042 lei în Ministerul Transporturilor (440 persoane) şi 2.159 lei în Ministerul Educaţiei (420 angajaţi), urcă la 2.375 lei în Ministerul Muncii (333 persoane) şi 3.234 lei în Ministerul Sănătăţii (221 persoane) şi ajunge la 3.819 lei în Ministerul Finanţelor (1.416 angajaţi) şi la 4.467 lei în Ministerul de Externe (817 persoane).

Pentru a elimina aceste diferenţe, în document era propusă păstrarea actualei denumiri a funcţiei pe care sunt încadraţi funcţionarii publici şi personalul contractual şi crearea de salarii de bază punctuale, care vor fi plafonate la un anumit nivel, eventual la cel al indemnizaţiei secretarului de stat. Nivelul salariului urma să fie cât mai apropiat de cel avut de majoritatea personalului, astfel încât să nu rezulte o creştere salarială apreciabilă şi nici diminuări pentru un număr mare de angajaţi.

Angajaţii cu funcţii specifice, precum experţii de armonizare legislativă, consilierii pentru afaceri europene şi managerii publici, vor fi reîncadraţi la nivelul de salarizare al funcţiilor contractuale şi, după caz, al funcţiilor publice utilizate în administraţia publică centrală, care desfăşoară acelaşi tip de activitate.

"Se poate avea în vedere o creştere a salariului cu un anumit procent pentru personalul care gestionează fonduri comunitare, controlorii delegaţi, auditori, manageri publici, personalul care exercită controlul financiar preventiv, inspectorul vamal, prin modificarea în mod corespunzător a legislaţiei. Stabilirea structurii funţiilor se va face cu încadrarea în alocaţia bugetară prevăzută pentru anul 2010", se arăta în document.

Conform sursei citate, sumele necesare acoperirii creşterilor salariale pentru anumite categorii de personal, în vederea eliminării diferenţelor salariale existente, se pot constitui din economiile care vor fi realizate la acele instituţii la care câştigul salarial depăşeşte plafonul stabilit, eventual nivelul indemnizaţiei secretarului de stat, din stimulentele constituite potrivit legii, din diminuarea majorării salariilor de bază acordată unor categorii de personal (care gestionează fonduri comunitare, controlorii delegaţi, personalul vamal) faţă de nivelul avut în prezent.

În urma acestui sistem, un secretar general ar avea un salariu de bază de 6.900 lei (grad I) sau de 7.300 lei (grad II), un şef de serviciu ar primi 5.900 lei (treapta I), iar un director ar încasa 6.800 lei (treapta I).

Datele anunţate în luna iunie de ministere privind veniturile angajaţilor au indicat că un secretar general este plătit lunar şi cu 7.693 lei, un şef de serviciu este remunerat şi cu 6.428 lei lunar, iar un director ajunge să încaseze şi 7.964 lei lunar.

O altă variantă aflată atunci în discuţia Guvernului a fost păstrarea actualei încadrări a personalului pe funcţiile existente, plafonarea câştigului salarial la un anumit nivel care să permită echilibrarea sistemului de salarizare şi acordarea unor sume compensatorii în acele instituţii care înregistrează un câştig salarial mai redus, astfel încât nivelul de salarizare să devină egal pentru aceleaşi funcţii în toate instituţiile centrale.

"Aplicarea acestei variante presupune stabilirea unui nivel mediu al câştigului salarial pentru fiecare funcţie, ceea ce presupune inventarierea tuturor funcţiilor, deoarece, în instituţii, aceeaşi funcţie poate fi retribuită cu salarii diferite", se arăta în document.

Sursa citată releva însă că Ministerul Muncii, în urma consultării cu Ministerul Finanţelor, optează pentru prima variantă, cu păstrarea actualei denumiri a funcţiei pe care sunt încadraţi funcţionarii publici şi personalul contractual şi crearea de salarii de bază punctuale, care vor fi plafonate la un anumit nivel, eventual la cel al indemnizaţiei secretarului de stat.

Ulterior, ministrul Finanţelor de la acea dată, Sebastian Vlădescu, a declarat că angajaţii ministerului vor primi în continuare stimulente salariale, până la momentul reglementării actualului sistem de salarizare a personalului, deoarece remuneraţia acestora ar scădea cu circa 60% fără astfel de stimulente, luând în calcul şi reducerea cu 25% a salariilor la bugetari.

Un document al Ministerului Finanţelor prezentat în luna mai de MEDIAFAX relevă că fondul de stimulente rezervat angajaţilor din instituţii publice a depăşit anul trecut 1,1 miliarde lei, pentru un număr mediu total de 336.648 posturi plătite, fără ca nivelul câştigului salarial mediu brut total să scadă în majroitatea instituţiilor sub 3.000 lei.

Conform documentului, cel mai mare fond de stimulente a fost în Ministerul Finanţelor (890,7 milioane lei) şi Ministerul Muncii (213,2 milioane lei).