Spaţiul muzeal „Ecaterina şi Grigore Ilisei”, inaugurat la Biblioteca Municipală „Eugen Lovinescu” Fălticeni

Un nou spaţiu muzeal a fost inaugurat în Fălticeni, în Biblioteca Municipală „Eugen Lovinescu”. Colecţia „Ecaterina şi Grigore Ilisei” este amenajată drept camera de lucru a scriitorului, în încăpere regăsindu-se biroul, cărţile scrise de acesta şi o parte din cele primite, multe dintre ele cu dedicaţiile autorilor, fotografii cu cei dragi sau de la diverse evenimente, medalii, premii, diplome, opere de artă, bustul Veronicăi Micle şi al lui Nicolae Labiş etc..

Evenimentul, organizat spre sfârşitul lunii iulie, a fost şi un omagiu adus părintelui scriitorului, preotul Ilie Ilisei, în preajma sărbătorii de Sfântul Ilie. Printre numeroşii participanţi s-au numărat Vasile Tofan - vicepreşedintele Consiliului Judeţean Suceava, Gheorghe Cătălin Coman - primarul municipiului Fălticeni, Alexandru Rădulescu - administrator public, stavrofora Elena Simionovici - preşedinta de onoare a Societăţii Scriitorilor Bucovineni şi monahia Teofana Vlad, de la Mănăstirea Voroneţ, Elena Aioanei, preşedinta Filialei Fălticeni a Societăţii Naţionale a Femeilor Ortodoxe, Maria Olar, preşedinta Fundaţiei Culturale „Leca Morariu” Suceava, scriitorii Mircea Radu Iacoban, Mioara Gafencu, Maria Mitocaru, Ioan Ţicalo, Alexa Paşcu şi Constantin Bulboacă, rude ale scriitorului Grigore Ilisei, numeroşi fălticeneni pasionaţi de literatură şi artă.

„Suntem onoraţi şi recunoscători că domnul Grigore Ilisei este alături de comunitatea fălticeneană şi ne-a oferit cu generozitate o donaţie extrem de consistentă şi foarte valoroasă. Ne bucurăm că avem şi spaţiul necesar pentru a putea adăposti această colecţie în Biblioteca Municipală <Eugen Lovinescu>, în <Muzeul Fălticenilor>, așa cum era odată. Astăzi ne îmbogăţim din punct de vedere material, cât mai ales din punct de vedere spiritual atât noi, ca municipalitate, cât şi noi, ca oraş. În mod sigur colecţia va intra într-un anumit circuit muzeal pentru că va fi o colecţie vie, o colecţie folositoare, care ne va ajuta pe noi, dar și pe cei care doresc să afle anumite lucruri din diferite domenii, pe cei care iubesc arta, frumosul, indiferent de vârstă”, a spus primarul Gheorghe Cătălin Coman, mulțumindu-i, în numele comunităţii fălticenene, lui Grigore Ilisei pentru colecţia generoasă.

Împărăţia fermecată a Iliseilor

Printre cărţile donate se numără şi impresionanta colecţie „Eminescu, opera şi scrieri critice privitoare la creaţia sa”, volumele de literatură română clasică, literatură română contemporană. „Memorii, scrisori, jurnal” constituie o secţiune generoasă a donaţiei, alături de cărţile de „Critică, istorie literară, eseu” și volumele din literatura universală, literatură de călătorie, publicistică, reportaj, lingvistică etc.

„Dacă ar fi să apelez la cifrele seci şi reci aş spune: peste 3.000 de volume, lucrări de grafică, sculpturi, manuscrise, fotografii, documente. Însă cum nu putem rămâne multă vreme seci şi reci, precum aceste necesare cifre, ne sunt necesare nuanțele, şi anume nuanţele acelea ale luminii, lumină din lumină. Spaţiul acesta din mijlocul bibliotecii recompune un topos energetic al ospitalităţii şi al prieteniei nefăţarnice. Este împărăţia fermecată a Iliseilor, indiferent de locul unde le-a fost dat să dureze casă, pentru că lor, locurilor, le este dat să dăinuiască, să se teneluiască şi să înflorească atâta vreme cât în centrul acesta simbolic al spaţiului fiinţează luptători neînfrânţi de loviturile destinului, nu întotdeauna binevoitor: cărţi, icoane, obiecte de artă, fotografii, amintiri înghesuite în sipite ferecate, sculpturi şi tablouri. Iată o cavalcadă de oşti ale frumuseţii, o parte a luminii într-un război parcă fără de sfârşit, în care parcă suntem, târâţi cu toţii în ultimul timp”, a caracterizat scriitoarea Mihaela Grădinariu noul spaţiu muzeal.

Sanctuarul operei pe care a trudit-o dea lungul anilor Grigore Ilisei

Biblioteca şi biroul, o piesă de mobilier din prima jumătate a veacului al XX‑lea, la care Grigore Ilisei a scris cele mai multe din volumele sale şi de pe care nu lipseşte maşina de scris, se află la Fălticeni alături de fotografii cu personalităţi marcante ale culturii româneşti, documente inedite, corespondenţă valoroasă, manuscrise ale scriitorului şi ale academicienilor Zoe Dumitrescu‑Buşulenga, Constantin Ciopraga, Grigore Vieru etc. Din birou nu puteau lipsi statueta în bronz a Veronicăi Micle, creaţie a sculptorului Richard Hette, fost profesor la Academia de Arte Frumoase de la Iaşi, şi bustul lui Nicolae Labiş, realizat de sculptorul ieşean Vladlen Babcineţchi, artist care a realizat şi basorelieful în bronz „Ecaterina şi Grigore Ilisei”, aflat la intrarea în spaţiul expoziţional.

„Este o donaţie nu numai cu cărţi citite, bătătorite, răscitite, unele cu autograf, altele de colecţie, toate la un loc fiind un patrimoniu excepțional. Ar trebui pus un gardian la uşa instituţiei care să păzească cărturăria Fălticenilor. Aceste cărţi parcă nu aveau rotunjimea destulă dacă Grigore Ilisei nu venea cu un dar excepțional bustul poetului Nicolae Labiş, pe care scriitorul îl consideră spiritul său tutelar, amândoi fiind născuţi în acelaşi sat. Labiş, copil fiind, l‑a ţinut în braţe la botezul din casa parohială de la Văleni‑Stânişoara pe Ilisei.

Grigore Ilisei are ceva din vocaţia ctitorilor şi a ctitoriilor însemnate şi a căror durată istorică este asigurată şi de scriitura care se cheamă pisanie. Ceea ce face domnul Grigore Ilisei astăzi, la Fălticeni, adună toată pietrele acestei mari ctitorii, îşi dă seama că ctitoria este gata, dar nu are sanctuar. Și atunci Primăria, obştea de aici, intelectualii frumoşi au zis: Grigore, ţi se cade ca în această mare ctitorie să fie şi sanctuar. Acesta este sanctuarul operei şi zidăriei pe care a trudit-o dea lungul anilor Grigore Ilisei, iar pe pisanie este scris numele ctitorului”, a spus Constantin Hrehor.

A iubit cărţile şi le lasă spre citire publicului fălticenean

În cuvântul de mulţumire adresat autorităţilor deliberative locale, primarului Gheorghe Cătălin Coman şi administratorului public Alexandru Rădulescu, Grigore Ilisei a precizat că prin această donaţie „este cinstită şi memoria doamnei mele”. Grigore Ilisei a mulţumit tuturor celor care l-au susţinut în realizarea spaţiului muzeal şi pentru organizarea evenimentului de inaugurare, rudelor din Fălticeni, Mălini şi Cornu Luncii, nepotului Andi Stan, PS Timotei Prahoveanul şi mamei acestuia, familiei universitarilor Rodica şi Gavril Dumitriu, remarcabile figuri intelectuale ale oraşului Iaşi şi naşii de la nunta sa de aur, desfășurată la Bucureşti, la Patriarhie, la invitaţia PS Timotei.

„Mă bucur că locul ales a fost Biblioteca Municipală, pentru că am iubit cartea din totdeauna. Tatăl meu, deşi preot, nu avea o biblioteca grozavă. Eu i-am devorat cărţile încă din şcoală, după aia am citit cărţi bisericeşti, pentru că asta aveam. Mă bucur că şi memoria doamnei mele este cinstită prin această donaţie, prin basorelieful făcut de Vladlen Babcineţchi.

A fost o muncă grea de selectare a cărţilor. Am şi eu nişte ani, dar Dumnezeu m-a ajutat, spatele m-a ţinut, pentru că am avut de cărat multe cutii pline cu cărţi grele ca nişte pietroaie. Am făcut listă cu toate cărţile, manuscrisele, le-am ordonat cât mai ştiinţific, pe categorii. Intenţionez ca anul viitor să mai aduc peste 1.000 de exemplare dintr-o bibliotecă la care nu am mai avut încă timp să intru şi să sortez cărţile. Voi da la Fălticeni şi o parte din înregistrările audio şi filme realizate, în acest hol putându-se vedea, din când în când, o parte din această preocupare a mea”, a spus Grigore Ilisei.

„Important e să facem ceva pentru locul în care ne-am născut”

Grigore Ilisei şi-a exprimat şi satisfacţia de a fi urmat pilda unor înaintaşi fălticeneni şi îndemnul Maestrului Ion Irimescu, „că important e să facem ceva pentru locul în care ne-am născut”.

„Sunt fericit că am putut să fac acesta donaţie continuând o nobilă şi o mare tradiţie a acestui oraş. În primul rând mă bucur că mă aflu în locul acesta, o casă istorică, casa boierului Alexandru Cantacuzino Paşcanu, clădire din secolul al XIX -lea refăcută de autorităţile locale. Din păcate este trist că nu mai este muzeul Ciurea şi ceea ce se va face nu va mai putea reconstitui muzeul respectiv aşa cum a fost odată. Clădirea aceasta a fost achiziționată de Vasile Ciurea pentru a găzdui muzeul. Atunci s-a manifestat pentru prima oară generozitatea unor oameni, capacitatea lor de a dărui pentru comunitate. Şi Nicu Gane i-a dat lui Vasile Ciurea scrisori de la Ion Creangă, de la junimiştii de atunci, scrisori care se află în patrimoniul Galeriei Oamenilor de Seamă. Tot lui Vasile Ciurea, marele Eugen Lovinescu i-a dat o parte din manuscrisele lui pentru acest muzeu, la fel şi pictorul Aurel Băeşu, a dat lucrări de pictură. Este şi gestul pilduitor al lui Ion Irimescu, care a făcut această mare donaţie adăpostită de muzeul care îi poartă numele. Maestrul Ion Irimescu spunea totdeauna că trebuie să facem ceva pentru locul alcătuirii noastre spirituale. Am reţinut această mărturisire testamentară într-un fel şi motivantă a gestului pe care el l-a făcut.

Sigur, există aici şi o mică parte de orgoliu a celui care dă, dar nu asta e cel mai semnificativ. Important este să faci ceva pentru locul în care te-ai născut, te-ai format ca om”, a menţionat scriitorul Grigore Ilisei.

„O reîntoarcere acasă”

La finalul manifestării, Grigore Ilisei a primit un omagiu, de la prof. Maria Creţu, amintirea unui neuitat 20 noiembrie 2010, când scriitorul şi-a sărbătorit aniversarea zilei de naştere în aşezarea natală. Maria Creţu a dat citire unei poezii, alcătuirea versurilor fiind făcută din titlurile scrierilor lui Grigore Ilisei şi cu numele său în acrostih, poezie având dedicaţia „Lui Grigore Ilisei, /La o aniversare frumoasă, /Când şi-a făcut cadou /O reîntoarcere acasă”.

Grigore Ilisei s-a despărţit de fălticenenii lui dragi cu promisiunea că se va reîntoarce la toamnă cu alte exponate pentru spaţiul muzeal şi o nouă ediţie a cărţii cu care şi-a făcut debutul în literatură acum 50 de ani, „Năvod pentru scrumbii albastre”, carte marcată de spiritul meleagurilor fălticenene.