„Fortificațiile Bucovinei de-a lungul timpului”

La sfârșitul anului trecut, cunoscutul istoric, arheolog, activist civic și scriitor bucovinean dr. Mugur Andronic a publicat o nouă carte remarcabilă, după ce - printre altele - în ultimul deceniu publicase cele două volume „Istoria Bucovinei”, de peste 1.000 de pagini, sau „Patrimoniul arheologic al Bucovinei”, cuprinzând inclusiv foarte multe sute de situri arheologice descoperite chiar de autor de-a lungul a zeci de ani de muncă dedicată Bucovinei.

Rod al cercetărilor de teren în întreg teritoriul județului, dar și al documentării de birou și chiar al celei asupra fondurilor Arhivelor Naționale de la Viena, cartea „Fortificațiile Bucovinei de-a lungul timpului” descoperă o temă pe cât de fascinantă, pe cât de importantă. Se analizează astfel toate formele de fortificare pe care comunitățile umane le-au realizat de-a lungul vremii, începând cu cele neolitice Precucuteni și Cucuteni (așezări protejate de șanțuri și valuri de pământ dotate pe vârf cu palisade din lemn) și continuând cu cele din epoca fierului și feudalism (inclusiv mănăstiri fortificate). Sunt prezentate și săpăturile arheologice proprii de la fortificația de la Volovăț, obiectiv despre care eruditul etnograf Simion Florea Marian scria la un moment dat, conform tradiției locale, că ar fi aparținut descălecătorului maramureșean Dragoș.

Se prezintă de asemenea și considerații despre apariția și evoluția sistemului defensiv din Moldova medievală, dar și despre vechiul sistem de apărare al orașului Suceava, de dinaintea și după devenirea sa drept reședință voievodală, despre Curtea Domnească, Cetatea Șcheia și – desigur – Cetatea de Scaun. Nu sunt uitate unele curți nobiliare, dar și vechi locuri de refugiu (și puncte de avertizare prin foc), primele folosite pe vârfuri împădurite de către comunitățile sătești medievale în cazul invaziilor străine.

O sursă informativă deosebit de bogată, folosită în lucrare, a fost și toponimia Bucovinei, care a păstrat denumiri semnificative, cele mai multe verificate de autor în teren: Cetățuia/Cetățica/Cetățel, Zamca/Zamciș, Horodiște, Ocop, Șanțuri, Tabărâște, Troian, Straja...  

Un subiect de importanță cu adevărat internațională este cel al sistemului de forturi austriece de la Gura Humorului, realizat de Franz Joseph în intenția de a bara accesul armatei țariste spre Transilvania și Ungaria, sistem abandonat după înfrângerea Rusiei în războiul Crimeei (1856). Se folosesc zeci de documente vieneze inedite de arhivă. De asemenea, din primele hărți austriece ale Bucovinei s-au analizat unele amenajări pentru puncte de control și de comandă în teritoriu.

În fine, deoarece misteriosul sistem de demarcare și de apărare realizat la vremea sa printr-un șanț masiv și val de pământ în nordul Moldovei nu a fost încă datat sigur, subiectul a fost analizat în încheierea lucrării, el datând mai sigur din antichitate.

Merituoasa carte se încheie cu un rezumat și explicațiile planșelor în engleză, ilustrație deosebit de bogată, însumând 44 de pagini. O carte de suflet bucovinean.

Cristina Slavic

Muzeul Național al Bucovinei