O carte realizată după treizeci de ani de documentare: „Semne şi simboluri astronomice în ornamentica tradiţională din Bucovina”

Pasionatul astronom sucevean (Horodnic de Jos) Dimitrie Olenici trăieşte satisfacţia unei împliniri care încununează treizeci de ani de documentare, prin scoaterea de sub tipar a lucrării „Semne şi simboluri astronomice în ornamentica tradiţională din Bucovina”.

Proiectul editorial, realizat cu sprijinul Consiliului Judeţean Suceava prin Centrul Cultural „Bucovina”, aduce în atenţia cititorilor avizaţi, aşa cum scrie în „Introducere” autorul, „un studiu privind semnele şi simbolurile astronomice în ornamentica tradiţională românească, în general, în principal în judeţul Suceava, pe cusături, ţesături, ouă încondeiate, monumente funerare, picturi pe lăcaşuri de cult, ornamente pe case ţărăneşti etc.”.

Structurată pe XVII capitole (Semne şi simboluri astronomice - consideraţii generale, Arborele cosmic - pomul vieţii, Crucea, Rozeta, Octogonul, Spirala - simbolul infinitului şi nemuririi, Ochiul atoatevăzător - ochiul lui Dumnezeu, Vârtelniţa sau svastica, Cadrele solare, Aspecte ale culturii Soarelui pe teritoriul României, Ornamentica solară în arhitectura tradiţională din Bucovina, Motive astronomice în lăcaşurile de cult, Câteva asemănări, De prin lume adunate, Promovarea ornamentelor astronomice din Bucovina, Motivul bucovinean al eclipsei de soare - un ornament unic în lume, Câteva itinerare solare prin Bucovina), lucrarea, aşa cum subliniază prof. univ. dr. Mihai Iacobescu, „ne poate duce cu gândul la tot ce s-a scris mai bun în etnografia română”, exemplificând cu celebra lucrare a lui Simion Florea Marian, „Botanica poporană”.

Cartea, bogat şi semnificativ ilustrată, se vrea a fi, cum subliniază „împătimitul într-ale etnoastronomiei” Dimitrie Olenici, „o mărturie pentru generaţiile viitoare a unor adevărate opere de artă realizate de înaintaşi şi totodată un semnal de alarmă pentru conservarea ornamentelor arhitecturale, care pot deveni un brand pentru judeţul Suceava, ce ar trebui incluse în circuitele turistice alături de celelalte comori artistice sucevene”.