Printează articolul
Trimite e-mail
ø fişiere video
La Cetatea de Scaun a Sucevei s-a deschis luni, constituind una dintre atracţiile principale pentru numeroasele grupuri de elevi care au vizitat sau vor vizita obiectivul în cadrul programului „Şcoala altfel”, expoziţia temporară cu genericul „Moldova medievală”.
O colecţie de 16 steaguri, cu stemele Moldovei şi cu blazoanele domnitorilor
Expoziţia, care introduce publicul vizitator în atmosfera epocii medievale moldave, realizată de muzeografii Paula Irina Moroşanu şi Marcel Catrinari, prezintă, într-una din încăperile fortului muşatin, o colecţie de 16 steaguri (replici) cu stemele Moldovei şi cu blazoanele personale ale domnitorilor (doar unul dintre ele este steagul portarului Cetăţii Sucevei, Luca Arbore), replici de documente cu sigilii domneşti şi replicile tronului şi ale coroanei voievodale, tablouri cu scene istorice şi alte obiecte care amintesc de acele vremuri.
Sub steagurile domnitorilor (de la Bogdan I, Petru I şi Alexandru cel Bun, la Ştefan cel Mare, Alexandru Lăpuşneanu şi Vasile Lupu), prezentate sub tavanul încăperii, sunt etalate pe diverse suporturi (stative, panouri) celelalte exponate, având ca piesă centrală replica tronului voievodal sculptat de muzeograful Cristi Cureleţ.
Tablourile, fotocopii după lucrările pictorului Eugen Ispir, ilustrează scene istorice
Sunt expuse şi două steme din perioada de domnie a lui Ştefan cel Mare, una reprodusă după stema de pe clopotul de bronz dăruit de voievod în anul 1494 paraclisului Mănăstirii Bistriţa, cealaltă după stema pictată pe Tetraevanghelierul din anul 1502.
Vizitatorii vor găsi pe un panou o prezentare generală a Evului Mediu în Moldova şi Ţara Românească, precum şi cronologia domniei lui Ştefan cel Mare (detalii din viaţa personală, luptele purtate, ctitoriile pe care le-a înălţat...).
Tablourile (fotocopii după lucrările pictorului Eugen Ispir) ilustrează scene istorice: „Ştefan aclamat pe Câmpia de la Direptate”, „Bătălia de la Baia” şi „Ştefan dictând o scrisoare către Matei Corvin, regele Ungariei”.
Macheta bisericii de la Pătrăuţi şi cea a Bisericii Mănăstirii Putna
Pe un alt panou sunt prezentate soţiile lui Ştefan cel Mare (fotocopii cu Portretul Evdochiei de Kiev, înmormântată la Biserica „Sf. Gheorghe” Mirăuţi, şi cu Acoperământul de mormânt al Mariei de Mangop), precum şi portretele unor personalităţi contemporane cu Ştefan cel Mare (fotocopii de stampe - Mehmed II, Matei Corvin, Cazimir IV Iagello, Ioan Albert, Vlad Ţepeş, Iancu de Hunedoara, Radu cel Frumos, Laiotă Basarab).
Macheta bisericii de la Pătrăuţi (înălţată de Ştefan cel Mare în anul 1487) şi cea a Bisericii Mănăstirii Putna (unde este înmormântat Ştefan cel Mare) sunt etalate în cadrul acestei expoziţii.
Aşa cum ne-a spus muzeograful Marcel Catrinar, săptămâna viitoare va fi deschisă o altă expoziţie, dedicată luminii în Săptămâna Mare, cu diverse obiecte dintr-o colecţie particulară, care va fi prezentată în paraclisul Cetăţii.
