Radu Bercea şi „Memoria retinei gulagului românesc”

La Muzeul Obiceiurilor Populare din Bucovina din Gura Humorului s-a deschis sâmbătă expoziţia de pictură cu genericul „Memoria retinei gulagului românesc”, realizată de artistul plastic Radu Bercea.

Lucrările lui Radu Bercea reproduc secvenţe dramatice, tulburătoare din locurile de detenţie

Fost deţinut politic în perioada 1959-1964, Radu Bercea a realizat, începând cu anul 2002, un ciclu de lucrări de pictură şi grafică care ilustrează momente trăite în universul concentraţionar.

Artistul, care la vârsta de 19 ani a fost condamnat la 20 de ani muncă silnică şi 10 ani degradare civică pentru „crima de uneltire contra ordinii sociale” şi care a fost eliberat ca urmare a aplicării Decretului nr. 411/1964, a realizat mai multe expoziţii şi a publicat câteva cărţi şi albume cu această temă.

Lucrările lui Radu Bercea reproduc secvenţe dramatice, tulburătoare din locurile de detenţie şi coloniile penitenciare de muncă prin care a trecut acesta (Luciu-Giurgeni, Cireşu, Grădina, Strâmba, Salcia, Stoeneşti, Măraşu, Vaca, la „Saivane” sau pe înfricoşătorul bac „Gironde”).

Expoziţiile şi albumele lui Radu Bercea constituie o formă de revanşă care nu vizează însă răzbunarea, ci doar păstrarea memoriei sub un motto semnificativ: „Să iertăm trecutul, dar să nu-l uităm!”.

„Moare câte puţin cine se transformă în sclavul obişnuinţei / urmând în fiecare zi aceleaşi traiectorii...”

Aşa cum a spus la deschidere prof. Manuela Andrieş, care a remarcat faptul că „expoziţia este dedicată cu precădere tinerilor” (explicând pentru tânăra generaţie termenul gulag), Radu Bercea, deşi a trecut prin experienţe dureroase, este un supravieţuitor, un om deschis, cu o aură luminoasă, care se manifestă artistic şi civic cu vitalitate. Ea şi-a subliniat aprecierea cu versurile poetului chilian Pablo Neruda, care în poezia „Cine moare” contura următorul profil al învinsului: „Moare câte puţin cine se transformă în sclavul obişnuinţei / urmând în fiecare zi aceleaşi traiectorii / cine nu-şi schimbă existenţa / cine nu riscă să construiască ceva nou / cine nu vorbeşte cu oamenii pe care nu-i cunoaşte”.

La rândul său, Marius Ursaciuc, primarul oraşului Gura Humorului, care a mărturisit că Radu Bercea este un om pe care-l preţuieşte pentru că „demonstrează că suferinţa te poate face mai bun”, a  îndemnat tinerii „să vină să vadă şi să audă ceea ce s-a întâmplat, pentru ca astfel de lucruri să nu se mai repete niciodată”.

O expoziţie care ne introduce într-o „zonă marcată de culoarea roşie”

Referindu-se la expoziţie, prorectorul Universităţii „Ştefan cel Mare” Suceava, prof. univ. dr. Ştefan Purici, a spus că aceasta ne introduce într-o „zonă marcată de culoarea roşie” (roşul şi negrul fiind cele două culori cu care au fost realizate lucrările), roşul comunismului şi al terorii. „Radu Becea - a subliniat el - un tânăr care visa şi care a fost transformat într-un duşman al poporului, a suportat regimul de detenţie şi a supravieţuit păstrându-şi memoria intactă”.

Prof. Gheorghe Solcan, care a remarcat faptul că Radu Bercea este cetăţean de onoare al oraşului Gura Humorului, dar şi al altor localităţi (Rion Negro - Brazilia, Ostriţa - Ucraina), a accentuat că acesta „a reprezentat ţara cu mândrie prin lucrările sale pe care le-a expus în Europa şi în lume”.

„Când pune mâna pe creion sau penel - a spus el - Radu Bercea parcă devine alt om, îi vezi bucuria în ochi, îi vezi mâna sigură care după câteva momente de gândire dezmiardă cartonul, pânza sau hârtia, şi imediat, de pe şevalet, ca-ntr-o oglindă, se reflectă spre noi seninătatea, bunătatea şi dragostea pentru oameni şi pentru tot ceea ce a făcut în chip atât de desăvârşit Dumnezeu”.

*

Ca întotdeauna, Radu Bercea, scump la vorbă, şi-a lăsat lucrările să vorbească în locul lui. El le-a mulţumit tuturor celor care i-au fost alături, printre care s-au aflat şi membrii Grupului artistic „Domino”, grup din care face parte şi el, împreună cu care, în ziua vernisajului, plin de vigoare la vârsta-i septuagenară, a colindat de dimineaţa şi până la ora prânzului prin Gura Humorului, în căutarea unor subiecte pentru o viitoare expoziţie.