„Zicălaşii”, la curtea lui Rareş Vodă

Luni după-amiază, în cea de-a doua zi a sărbătorii pascale, sucevenii care-au ieşit la plimbare în zona centrală a urbei au avut parte de un eveniment deosebit. În Parcul Central, la intrarea dinspre pasajul pietonal, în faţa bustului voievodului Petru Rareş, au fost întâmpinaţi cu muzică veche românească de un grup de lăutari de curte, înveşmântaţi în straie de epocă.

Piesele „Zicălaşilor” au readus în nucleul istoric al urbei rezonanţe uitate de la curţile boiereşti şi de la iarmaroace

„Zicălaşii”,şapte muzicieni scoşi la rampă în premieră în această formulă de scriitorul Ion Drăguşanul cu două săptămâni în urmă, când s-a marcat Ziua Atestării Documentare a Bucovinei Geografice (30 martie 1392), s-au rânduit acum în faţa voievodului moldav prezentând un spectacol cu un repertoriu ales, cu muzici care au răsunat din primele decenii ale sec. al XVI-lea până la jumătatea sec. al XIX-lea, când principatele româneşti au început să se distanţeze de lumea otomană orientală.

Piesele „Zicălaşilor”, grupate sub titlul nemţesc „Walachische Tanze und Lieder“ (titlu luat de la Franz Joseph Sulzer, pentru a sublinia „vechimea cântecelor şi neautohtonia memoriei”), au readus în nucleul istoric al urbei rezonanţe uitate de la curţile boiereşti şi de la iarmaroacele care-au ridicat Suceava în anii de început ai ocupării austriece la rangul de „oraş comercial liber”.

Muzicieni tot unul şi unul, din rândul celor care-şi desfăşoară activitatea sub blazonul Centrului Cultural Bucovina

Prezentat de Ion Drăguşanul, grupul muzical de „Zicălaşi” a rânduit în zi de sărbătoare, îmbrăcaţi în caftane cu poale largi, pe starostele Petru Oloieru, primaşul Narcis Rotaru, secundul Adrian Pulpă, zicălaşul şi cobzarul Constantin Irimia, contristul Viorel Chirilov (care l-a înlocuit pe Răzvan Mitoceanu, care şi-a creştinat în acea zi fetiţa), gordunistul Ionuţ Chitic şi năierul Gabriel Hurjui, muzicieni tot unul şi unul, din rândul celor care-şi desfăşoară activitatea sub blazonul Centrului Cultural Bucovina (excepţie făcând doar Viorel Chirilov, care face parte din colectivul artistic al orchestrei „Rapsozii Botoşanilor”).

Costumele de epocă au fost împrumutate de la Teatrul Naţional „Mihai Eminescu” din Botoşani, pentru că la Suceava, deşi există astfel de piese de recuzită, sunt lungi şi întortocheate căile administrative.

Următoarea întâlnire cu „Zicălaşii” va avea loc pe data de 29 mai, în Cetatea de Scaun a Sucevei

Repertoriul muzical al „Zicălaşilor” (tezaurizat în scrieri identificate, descifrate şi adunate de Ion Drăguşanul) a resuscitat acordurile tarafurilor vechilor bresle de muzicanţi, ale celor ţigăneşti şi evreieşti (din Kolomyia, de unde şi denumirea de „kolomeici”), interpretate într-o formulă care nu a ţinut cont de ordinea cronologică, ci a avut o coloratură ciclică.

Cântece şi jocuri moldoveneşti, dansuri valahe şi greceşti, kolomeici, dar şi o variantă a „Arcanului”, o „tarantella” românească, o horă cu ritm de vals sau cântecul „Cucuruz cu frunza-n sus”, interpretate de muzicienii cu vârste cuprinse între 15 şi 65 de ani (junele este năierul Gabriel Hurjui, iar cel mai copt este zicălaşul şi cobzarul Constantin Irimia), au avut parte de aplauzele entuziaste ale asistenţei. 

Următoarea întâlnire cu „Zicălaşii”, anunţată de Ion Drăguşanul, va avea loc pe data de 29 mai (când starostele Petru Oloieru îşi sărbătoreşte ziua de naştere), în Cetatea de Scaun a Sucevei.

Până atunci se va realiza şi albumul audio cu piesele prezentate în spectacolul susţinut în premieră pe data de 30 martie şi în cel din faţa bustului voievodului Petru Rareş.