„Zicălaşii” - Spectacol de muzică veche românească

Centrul Cultural Bucovina a celebrat Ziua Atestării Documentare a Bucovinei Geografice (30 martie 1392), organizând, la Centrul pentru Susţinerea Tradiţiilor Bucovinene din municipiul Suceava, sub genericul „Sărbătorile Memoriei”, un spectacol de muzică veche românească prezentând, în premieră absolută, „Zicălaşii”.

Un spectacol în care aplauzele participanţilor au răsplătit fiecare piesă în parte

Grupul muzical de „Zicălaşi”, prezentat de scriitorul Ion Drăguşanul şi alcătuit din starostele Petru Oloieru, primaşul Narcis Rotaru, secundul Adrian Pulpă, zicălaşul şi cobzarul Constantin Irimia, contristul Răzvan Mitoceanu, gordunistul Ionuţ Chitic şi năierul Gabriel Hurjui, a interpretat muzica veche a românilor, dintre anii 1531-1848, într-un spectacol în care aplauzele participanţilor au răsplătit fiecare piesă în parte.

Premiera absolută a „Zicălaşilor” suceveni, „Walachische Tanze und Lieder“ (titlu luat de la Franz Joseph Sulzer, pentru a sublinia „vechimea cântecelor şi neautohtonia memoriei”), a fost apreciată de publicul care a răspuns invitaţiei de a participa la eveniment.

Aşa cum a spus Ion Drăguşanul, care a conceput scenariul acestui spectacol, „trebuie să fii un muzician de excepţie ca să te încumeţi să cânţi precum zicălaşii de odinioară, piese pe care doar străinii le-au salvat de la uitare, notându-le meticulos şi încredinţându-le arhivelor lumii”.

Formula de prezentare a pieselor nu a fost cronologică, ci de coloratură ciclică

Se cuvine subliniat faptul că „Zicălaşii” şi-au început repetiţiile sub bagheta muzicianului Petrică Oloieru cu un repertoriu muzical românesc, un repertoriu tezaurizat numai de străini, care acoperă perioada istorică menţionată, în care nu existau alte tarafuri decât cele orăşeneşti (breslele de muzicanţi), ţigăneşti (ale boierilor şi mănăstirilor) şi evreieşti din Kolomyia (de unde şi denumirea de „kolomeici” dată dansurilor cu trimitere la popoare, precum Huţulca, Leşeasca, Ovreicuţa, Ruseasca, Ardeleneasca, Moldoveneasca, Ţigăneasca etc.).

Formula de prezentare a pieselor nu a fost cronologică, ci de coloratură ciclică.

Spectacolul a început cu o piesă intitulată „Cântecul Voievodesei” şi a continuat, întrerupt periodic doar de aplauzele asistenţei, cu un buchet de cântece moldoveneşti, „kolomeici” culese de Isidor Vorobchievici din zona huţulă a Bucovinei, dar şi o „tarantella” românească sau o horă cu ritm de vals. În cea mai mare parte, piesele au fost instrumentale, dar câteva au fost susţinute de vocea lui Constantin Irimia („singurul ţăran dintre zicălaşi”, aşa cum a spus el).

„Dacă ducem proiectul până la capăt, probabil că vom face un lucru din care să înţelegem evoluţia cântecului românesc”

„Zicălaşii” vor avea spectacole în Suceava, în data de 13 aprilie (a doua zi de Paşte) şi în luna august, la Festivalul Medieval din Cetatea de Scaun a Sucevei.

„Dacă ducem proiectul până la capăt - a spus Ion Drăguşanul - probabil că vom face un lucru din care să înţelegem evoluţia cântecului românesc”.

Evenimentul a avut ca fundal vizual expoziţia „Miniaturi Bucovinene - moşteniri totemice”, un proiect expoziţional realizat de Victor T. Rusu şi Ion Drăguşanul, care prezintă şi descifrează o simbolistică primordială în arta populară (ouă încondeiate, cusături, ornamentaţii în lemn...), în arta religioasă ortodoxă, precum şi în ornamentaţia picturală şi sculpturală a bisericilor voievodale din nordul Moldovei.

Aşa cum a subliniat Ion Drăguşanul „expoziţia nu face decât să semnaleze detaliile fundamentale de pe calea trecerii noastre dinspre poarta părinţilor înspre porţile sacralităţii”.