Printează articolul
Trimite e-mail
ø fişiere video
Ziua Sfinţilor Martiri Brâncoveni a fost marcată la Suceava, la Biserica Naşterea Maicii Domnului, printr-o manifestare cu genericul „Moment de rugăciune şi pioasă amintire”.
Biserica Ortodoxă Română i-a canonizat pe Martirii Brâncoveni, stabilindu-le zi de pomenire pe 16 august
Manifestarea, organizată de Biserica Naşterea Maicii Domnului (pe latura de vest a căreia, prin strădania preotului paroh dr. Viorel Ioan Vârlan, se află amplasat, pe axul crucii, din toamna anului 2004, grupul statuar „Familia Brâncoveanu”, realizat de artista plastică Ginette Santha) şi Fundaţia In Memoriam, a marcat împlinirea a 300 de ani de la moartea martirică a lui Constantin Brâncoveanu şi a celor patru fii ai săi, Constantin, Ștefan, Radu şi Matei, precum şi a ginerelui acestuia, sfetnicul şi vistiernicul Ianache Văcărescu, la data de 15 august 1714.
Biserica Ortodoxă Română i-a canonizat din anul 1992 pe Martirii Brâncoveni, stabilindu-le zi de pomenire la data de 16 august, pentru a nu coincide cu praznicul Adormirii Maicii Domnului.
„Îi comemorăm pe Sf. Martiri Brâncoveni prin rugăciune şi printr-o manifestare de suflet”
La momentul comemorativ au participat ctitori ai bisericii, între care s-au aflat primarul municipiului Suceava, Ion Lungu, şi soţia sa, Elena, enoriaşi ai parohiei şi membri ai Fundaţiei In Memoriam.
Aşa cum a spus în cuvântul de deschidere preotului paroh dr. Viorel Ioan Vârlan, evenimentul se înscrie ca „un moment special, în care-i comemorăm pe Sf. Martiri Brâncoveni prin rugăciune şi printr-o manifestare de suflet”.
După rugăciunea şi troparul cântat sfinţilor, preotului paroh a dat citire Hotărârii Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române prin care anul 2014 a fost declarat în Patriarhia Română, la iniţiativa Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, ca Anul omagial euharistic (al Sfintei Spovedanii şi al Sfintei împărtăşanii)şi Anul comemorativ al Sfinţilor Martiri Brâncoveni.
Deşi li s-a promis viața în schimbul trecerii la mahomedanism, nu au renunţat la credinţa ortodoxă
Invitatul special al manifestării, arheolog dr. Paraschiva Victoria Batariuc, a conturat apoi contextul istoric în care Constantin Brâncoveanu, domn al Țării Românești între anii 1688 și 1714, a devenit victima uneia dintre cele mai cumplite tragedii din istoria neamului românesc.
Subliniind faptul că, în perioada domniei lui Constantin Brâncoveanu, Ţara Românească a cunoscut o perioadă de liniște și dezvoltare a vieții spirituale, domnitorul ducând o politică de mecenat artistic şi fiind ctitorul unor lăcaşuri religioase (bisericile de la Potlogi și Mogoșoaia, Mănăstirile Hurezi și Brâncoveni, Biserica Sf. Gheorghe Nou din București), prin care s-a impus stilul arhitectural brâncovenesc, dr. Paraschiva Victoria Batariuc a rememorat momentul executării Brâncovenilor, la Istanbul, la porunca sultanului Ahmed al III-lea, cu accent pe faptul că, deşi li s-a promis viața în schimbul trecerii la mahomedanism, nu au renunţat la credinţa ortodoxă.
„Sfinţii Martiri Brâncoveni sunt un exemplu pentru noi toţi, dar în primul rând pentru tineri”
Aşa cum a remarcat la final preotul paroh dr. Viorel Ioan Vârlan, prin demnitatea cu care şi-au întâmpinat moartea „martirii Brâncoveni şi-au depăşit statura de simpli oameni”, motiv pentru care Biserica Ortodoxa Româna i-a canonizat, trecându-i în rândul sfinţilor.
„Sfinţii Martiri Brâncoveni - a încheiat el - sunt un exemplu pentru noi toţi, dar în primul rând pentru tineri. Ne-au dăruit nouă pildă cu care suntem mândri şi de aceea cinstim această zi şi ne rugăm ca ei să ne fie protectori!”
