În perioada 4–7 septembrie, Centrul de Cercetare şi Documentare „Ştefan cel Mare” al Sfintei Mănăstiri Putna va organiza ediţia a XIV-a a Simpozionului de istorie „Colocviile Putnei”. Deschiderea simpozionului va avea loc miercuri, 4 septembrie, la ora 16.00, în prezenţa ÎPS Pimen, Arhiepiscop al Sucevei şi Rădăuţilor. În cadrul festivităţii de deschidere din Sala Mare a Casei Domneşti se vor lansa ultimele numere ale revistei Analele Putnei.
Dedicate în special istoriei Sfântului Ştefan cel Mare şi istoriei Mănăstirii Putna, Colocviile de anul acesta vor conține, ca notă distinctivă, o secțiune dedicată epocii lui Petru Rareș. În cadrul întâlnirilor va fi evocată personalitatea reputatului bizantinolog Dumitru Nastase, de curând trecut la cele veșnice.
Invitaţi de seamă
După cum ne-au spus organizatorii, în cadrul simpozionului din acest an vor fi prezentate comunicări ale unor cercetători consacrați și ale unor tineri cercetători din Franța, Grecia, Bulgaria, Ungaria şi România. Printre cei care s-au înscris cu lucrări la această ediție a Colocviilor se numără: prof. univ. dr. Andrei Pippidi – Universitatea din București, membru corespondent al Academiei Române, prof. univ. dr. Petronel Zahariuc – decanul Facultății de Istorie a Universității „Al. I. Cuza” din Iași, dr. Ovidiu Cristea – directorul Institutului „Nicolae Iorga” al Academiei Române, prof. univ. dr. Elka Bakalova – Academia de Științe din Bulgaria, dr. Florin Marinescu – Atena, dr. Nikolaos Mertzimekis – Tesalonic, dr. Radu Păun – cercetător la Centre d’Etude des Mondes Russe, Caucasien et Centre-Européen, Paris.
Cunoaşterea şi cercetarea trecutului
Printre subiectele abordate, anunţă reprezentanţii Centruluide Cercetare şi Documentare „Ştefan cel Mare”, vor fi relaţiile lui Ştefan cel Mare cu Genova, Brașovul și Transilvania, Basarabia de la Ștefan cel Mare la Petru Rareș, legăturile lui Petru Rareș cu Mănăstirea Zografu de la Muntele Athos, pictura epocii lui Petru Rareș, noi date despre Mănăstirea Probota – ctitorie și necropolă a lui Petru Rareș, egumenii, cărțile de oaspeți și arhiva Mănăstirii Putna.
Centrul de Cercetare şi Documentare „Ştefan cel Mare” al Sfintei Mănăstiri Putna, organizatorul evenimentului, a fost înfiinţat pe 2 ianuarie 2005, cu binecuvântarea Înalt Preasfinţitului Pimen, Arhiepiscop al Sucevei şi Rădăuţilor. În cursul activităţilor ştiinţifice circumscrise anului 2004, an comemorativ „Ştefan cel Mare şi Sfânt 500”, s-a conturat nevoia existenţei, la Mănăstirea Putna, a unei structuri care să trezească şi să menţină interesul pentru cunoaşterea trecutului nostru şi care să impulsioneze cercetarea lui. Scopul Centrului este cercetarea istoriei epocii ştefaniene şi a istoriei Mănăstirii Putna. De la înfiinţare până în prezent, Centrul a organizat la Mănăstirea Putna, la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi și la Institutul „Nicolae Iorga” din București 13 ediţii de comunicări ştiinţifice, sub numele Colocviile Putnei. Dat fiind caracterul unitar al monahismului bucovinean în perioada de ocupaţie austriacă (1775–1918), începând cu ediţia a IX-a, acestea cuprind şi o secţiune dedicată istoriei mănăstirilor din Bucovina în această epocă.