Google
 
miercuri, 12 dec 2012 - Anul XVII, nr. 291 (5196)
ANUNŢURI ONLINE:
Acum: 0°C.
La noapte: °C. Meteo
Anunţuri OnlineMonitorulTVAlbum Foto
HoroscopRedacţiaPublicitate
Curs valutar euroEUR:Tendinta4,5873 lei
Curs valutar dolar americanUSD:Tendinta3,8951 lei
Newsletter Monitorul de Suceava RSS Monitorul de Suceava Monitorul de Suceava pe Google+ Monitorul de Suceava pe YouTube Monitorul de Suceava pe Twitter Monitorul de Suceava pe Facebook
Printeaza articolulPrintează articolul |  Trimite prin e-mailTrimite e-mail |  Trimite pe Yahoo MessengerMessenger |   1 imagine |   ø fişiere video

Calendarul popular

Vremea şezătorilor

de
(citeşte alte articole de la acelaşi autor)

Postul Crăciunului era, în tradiţia satelor româneşti, o perioadă calendaristică favorabilă desfăşurării şezătorilor. Şezătoarea, ne spune etnograful Mihai Camilar, ca activitate tradiţională comunitară, era „o modalitate de a rupe monotonia scurgerii timpului pe întreaga perioadă a postului” şi consta „în adunarea femeilor şi fetelor după căderea nopţii la casa unei gazde, cu scopul de a lucra mai multe ore împreună şi de a petrece timpul în mod plăcut”.

„Şezătorile - subliniază el în lucrarea „Calendarul popular bucovinean” - se organizau din mai multe motive: în grup sporul la lucru era mai mare, aici putându-se toarce, coase, împleti sau scărmăna până noaptea târziu, dar constituiau şi un minunat prilej de trăire comunitară şi chiar de dezgheţare a relaţiilor între indivizi”.

De la sat la sat, şezătorile aveau denumiri locale (clacă, adunătură, strânsură de femei...) şi se organizau aproape în fiecare seară cu excepţia zilelor de sâmbătă şi duminică, precum şi a sărbătorilor.

Când într-un sat erau mai multe astfel de întruniri deodată, importanţa lor se rânduia după casa în care aveau loc şi după prestigiul familiei respective. Criteriul după care fetele intrau în şezătoare nu depindea de vârsta acestora, ci de seriozitatea şi maturitatea de care dădeau dovadă.

Monotonia lucrului era ruptă atunci când gazda aducea mâncare şi băutură, când „limbile se dezlegau” şi începeau să se rostească snoave şi ghicitori.

Pentru atragerea flăcăilor la şezătoare, fetele făceau farmece, singure sau sub îndrumarea unor femei vârstnice. „Aceste practici magice - scrie Mihai Camilar - se făceau cu ajutorul sitei, al şiragului de mărgele, cu mătura, când se rosteau diferite incantaţii, zicându-se că se <torceau flăcăii>”. Odată cu venirea flăcăilor (care umblau în cete de la o şezătoare la alta însoţiţi de muzicanţi) lucrul era alternat cu muzica şi cu jocul. Şezătorile erau totodată locuri în care tinerii învăţau cântece, colinde şi urături.

În lipsa unui acord scris din partea Monitorului de Suceava, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi dacă inseraţi vizibil link-ul articolului Vremea şezătorilor.
 Vizualizări articol: 259 | 
Notează articolul: 
  • Nota curentă 5.00/5
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
 | Nota curentă: 5.0 din 1 vot
Vremea şezătorilor5.051

Iulius Mall Suceava
AnnaCori
Comentarii

Monitorul de Suceava nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.


Timpul de 60 zile în care puteaţi posta comentarii pe marginea acestui articol a expirat.



Meniul ZILEI în restaurante sucevene

HaiHui prin Bucovina

Ultima oră: local

Alte articole

Alte titluri din Cultural local

Ştiri video

Ultima oră: naţional - internaţional

Alte articole

Gala Top 10 Suceveni

Top Articole

Elia Studio - Salon de infrumusetare
Mersul trenurilor de călători

SONDAJE

Consideraţi Legea antifumat în spaţiile publice o măsură bună?

Da
Nu
Nu mă interesează

Fotografia zilei - fotografie@monitorulsv.ro

Fotografia zilei