Expoziţie dedicată istoriei armenilor din Suceava, la Muzeul de Istorie

La Muzeul de Istorie se va deschide vineri, 10 august, la ora 13:00, o expoziţie dedicată istoriei armenilor din Suceava, la ceas de sărbătoare pentru armenii de pretutindeni, cu ocazia împlinirii a 500 de ani de la ridicarea Bisericii „Adormirea Maicii Domnului” – Hagigadar. Evenimentul este organizat de Muzeul Bucovinei, în colaborare cu Serviciul Judeţean Suceava al Arhivelor Naţionale. Numeroasele documente deţinute de Arhivele Naţionale Suceava şi de Muzeul Bucovinei completează evoluţia comunităţii armene din oraş şi relaţiile ei cu populaţia românească.

Anul 1064, emigrări masive ale populaţiei armene spre Crimeea, iar de aici în Polonia şi Moldova

Deşi data de 18 august 1388 este binecunoscută ca fiind prima menţiune documentară a oraşului Suceava, sursa este mai puţin ştiută.

Într-un comunicat de presă trimis de Loredana Bortă – departamentul relaţii publice din cadrul Muzeului Bucovinei, se precizează că „într-un act emis de catolicosul armenilor, Theodoros II, armenii din Suceava (Ciciov) şi Siret (Sirat) sunt supuşi jurisdicţiei scaunului episcopal de la Lvov. Totuşi, existenţa armenilor în Moldova este mult mai timpurie, chiar înainte de formarea statului. Marele cercetător al istoriei armenilor care a fost H. Dj. Siruni considera că ocuparea şi jefuirea oraşului Ani în anul 1064 de perşi a provocat una dintre emigrările masive ale populaţiei armene spre Crimeea, iar de aici în Polonia şi Moldova.

Una dintre dovezile prezenţei timpurii a armenilor în Moldova şi, implicit, la Suceava este tocmai acest document pomenit mai sus, care dovedeşte existenţa unei comunităţi care avea preoţii ei şi probabil o biserică.

Hrisovul lui Alexandru cel Bun din anul 1401

Un document ulterior, dar la fel de important, este hrisovul lui Alexandru cel Bun din anul 1401, prin care se stabileşte scaunul episcopiei armene din Moldova la Suceava, dovedind desprinderea comunităţii din Moldova de sub ascultarea episcopiei din Lvov. Ulterior, ştirile despre comunitatea în continuă creştere se înmulţesc, în anul 1449 este amintit voitul armean Serchiz, alături de cel românesc Nichil, ca martori într-un document emis de Alexandru II.

Ştirile din documente sunt îmbogăţite de descoperirile făcute la cele trei biserici armene din Suceava (Sfântul Auxentie - Zamca, Sf. Cruce şi Sf. Simion), la care se adaugă Mănăstirea „Adormirea Maicii Domnului” – Hagigadar, aflată în apropierea oraşului, loc de pelerinaj pentru armenii din lumea întreagă, dar şi pentru localnici.

Bisericile din oraş se află, după cum era şi firesc, în zona locuită de armeni din vechime, unde astăzi se găsesc străzile Armenească, Dragoş-Vodă şi Petru Rareş. Descoperirile arheologice de aici sunt impresionante prin multitudinea şi varietatea lor şi s-au datorat numai bunăvoinţei proprietarilor care au anunţat muzeul sucevean.