Primăria comunei Udeşti şi Societatea Culturală „Ştefan cel Mare” Bucovina au organizat joi, cu prilejul inaugurării Centrului Civic Udeşti, un eveniment comemorativ pentru a marca împlinirea a 560 de ani de la asasinarea, la Reuseni, a voievodului Bogdan al II-lea.
Monument închinat voievodului Bogdan al II-lea
Cu prilejul comemorării, a fost dezvelit şi sfinţit monumentul închinat
lui Bogdan al II-lea, părintele „celui mai mare român”, Ştefan cel Mare şi Sfânt, unicul monument dedicat voievodului a cărui domnie, zbuciumată şi scurtă, de numai doi ani, nu a permis ridicarea unor lăcaşuri de cult în care să-i fie pictat chipul de ctitor.
În lipsa unui portret al lui Bogdan al II-lea, prof. dr. Mugur Andronic, iniţiatorul acestui eveniment comemorativ, a creat şi a propus oficial Consiliului Local al comunei Udeşti şi primarului Săvel Viorel Botezatu (prin Societatea Culturală „Ştefan cel Mare”, al cărei preşedinte este) proiectul unui monument, care reuneşte două elemente simbolice: o coroană şi o spadă.
Lansare de carte, conferirea unei diplome de „Cetăţean de onoare” şi program artistic
Iniţiatorul manifestării, dr. Mugur Andronic, a lansat totodată lucrarea intitulată „Bogdan al II-lea, părintele <celui mai mare român>, Ştefan cel Mare şi Sfânt”, carte finanţată de societatea culturală pe care o conduce.
În cadrul manifestărilor udeştene, odată cu sfinţirea monumentului a fost sfinţită şi donaţia cetăţeanului german Dormidont Ciofu, originar din comună, o autospecială pentru formaţia de pompieri, donaţie pentru care i s-a conferit diploma de „Cetăţean de Onoare”.
Sărbătoarea de la Udeşti s-a încheiat cu un program artistic susţinut de elevii şcolii generale, de interpreţii locali, cu participarea corului mixt al parohiei Sf. Dumitru (condus de profesorul Dumitru Iacob) şi a formaţiei de muzică populară „Veselia”.
Simbol al demnităţii voievodale
Monumentul de la Udeşti, simbol al demnităţii voievodale, este realizat din beton, marmură şi metal. Aşa cum precizează dr. Mugur Andronic, „coroana face trimitere la partea paşnică a scurtei dar importantei domnii a lui Bogdan al II-lea, iar spada, lungă de cinci metri, se referă la politica de forţă militară a voievodului, mai ales în plan extern, unde s-a remarcat prin victoria din ţinutul Vaslui, de la Crasna, împotriva unei puternice armate regale poloneze, izbândă care a prefaţat celebrele victorii de peste ani ale lui Ştefan cel Mare, de la Vaslui, sau Codrii Cosminului”.