Grigore Leşe, la Festivalul „Tarafuri şi fanfare”

Consiliul Judeţean Suceava, Muzeul Bucovinei şi Asociaţia „Mişcarea de Rezistenţă” (mişcarea care a pornit „pentru că România se manelizează pe zi ce trece, pentru că de 20 de ani cântăm <Deşteaptă-te, române!> şi încă nu ne-am trezit şi pentru că există români care cred că Mihai Eminescu este doar numele unui bulevard”) organizează în zilele de 27 şi 28 august, cu începere de la ora 17:00, la Muzeul Satului Bucovinean, o nouă ediţie a Festivalului „Tarafuri şi fanfare”.

O adevărată sărbătoare a muzicii ţărăneşti

Aşa cum ne comunică organizatorii, Festivalul „Tarafuri şi fanfare”, o adevărată sărbătoare a muzicii ţărăneşti, a ajuns la cea de-a VI-a ediţie (a doua care se desfăşoară şi la Suceava) şi aduce în faţa publicului „muzicanţi aleşi pe sprânceană” de muzicianul Grigore Leşe, despre care cineva spunea că „nu este un rapsod, ci un vestitor, întrucât face din cântec o euharistie din care se împărtăşesc cei care îl ascultă”.

Vor fi prezenţi pe scena în aer liber lăutarii din Gorj (care vor veni cu muzici străvechi învăţate de la bătrânii satelor şi vor demonstra că folclorul este nepieritor), membrii comunităţii din Vinerea (de la hotarul dintre judeţele Alba şi Hunedoara, din vechiul Campus Panis atestat documentar din perioada colonizării Daciei - care şi-a schimbat apoi denumirea pentru a cinsti Vinerea Mare, zi în care Pavel Chinezul a dobândit victoria împotriva turcilor - neîntrecuţi păstrători de tradiţii, care vor prezenta dansuri şi strigături specifice), taraful din Goicea - Dolj (zonă în care lăutarii au meseria în sânge), muzicanţi şi dănţăuşi de excepţie din Ţara Lăpuşului, dar şi fanfarele sucevene de la Forăşti, Buneşti şi Bosanci.

„Se va cânta după cum vor rândui strunele, de bucurie ori de supărare, de joc, de dragoste, de jale”

Va fi un dialog cu Grigore Leşe, un dialog fără un scenariu aranjat dinainte, în care reputatul doctor în muzică şi folclor, care ştie să descoasă ţăranul român provocându-l să-şi mărturisească frământările şi bucuriile sufleteşti, va crea un spectacol în care „se va cânta după cum vor rândui strunele, de bucurie ori de supărare, de joc, de dragoste, de jale”, vor fi spuse poveşti tainice, cântate ori şoptite şi se vor succeda hore, sârbe, doine şi balade.

Grigore Leşe, cel care va provoca şi va anima acest dialog al zonelor etnografice, al instrumentelor şi al vocilor, spunea anul trecut, prezentând lăutarii prezenţi pe scena Casei de Cultură de la Suceava, că „muzica-i după faţa lor!”.

Muzica simţită prin toţi porii fiinţei, „muzica inimitabilă a oamenilor vii, adevăraţi”, „muzică de ascultare şi de petrecere”.