Colocviul Internaţional „Geniu şi memorie colectivă. Creangă + Creangă”

În perioada 21-25 august 2011, Fundaţia „Credinţă şi Creaţie. Acad. Zoe Dumitrescu Buşulenga – Maica Benedicta” a organizat, cu binecuvântarea ÎPS Pimen, Arhiepiscopul Sucevei şi Rădăuţilor, Colocviul Internaţional „Geniu şi memorie colectivă. Creangă + Creangă”. Este al cincilea simpozion, din seria celor începute după înmormântarea, conform dorinţei testamentare, a academicienei Zoe Dumitrescu Buşulenga – Maica Benedicta la Mănăstirea Putna. Tema acestui an a fost aleasă având în vederea împlinirea a 130 de ani de la publicarea „Amintirilor din copilărie”, de către Ion Creangă. 

Duminică, 21 august, după participarea la Sfânta Liturghie, s-a slujit un Trisaghion pentru Maica Benedicta. După tedeumul de binecuvântare a lucrărilor a avut loc şedinţa de deschidere. Au fost prezentate lucrări plastice semnate de Ion Vlad, Ion Vlasiu, Eugen Bouşcă, Geta Brătescu, Ilie Boca, Mircia Dumitrescu, Neculai Păduraru, care au ilustrat de-a lungul vremii operele lui Creangă, evocate de acad. Dan Hăulică. A fost lansat volumul IV al revistei „Caietele de la Putna”, care reuneşte comunicările simpozionului din anul anterior. De asemenea, a fost prezentat filmul „Cântec pentru Ţara de Sus. Glasurile Putnei”, secvenţe din filmul „Un bulgăre de humă”, iar actorul Dorel Vişan a recitat monologul lui Luca Arbore de Mihai Eminescu.

Zilele de 22 şi 23 august au fost rezervate comunicărilor. Între invitaţi s-au numărat academicienii Eugen Simion, Alexandru Zub, Dan Hăulică şi Alexandrina Cernov, profesorii universitari Ştefan Afloroaei, Ilie Luceac, Ion Pop, Maria Şleahtiţchi, Cornel Ungureanu, Gheorghiţă Geană, Elvira Sorohan, Lucia Cifor, Sorin Lavric, alături de alte cadre didactice universitare şi cercetători din Bucureşti, Iaşi, Cernăuţi, Cluj, Timişoara, Chişinău, Bălţi, Sibiu, Piatra Neamţ, Craiova, Oradea, Alba Iulia. În ziua de marţi, 23 august, a fost dezvelit bustul Mitropolitului Visarion Puiu, ctitor al Casei de Oaspeţi de la Mănăstirea Putna.

Miercuri a urmat o deplasare pe traseul Fălticeni, Humuleşti, Neamţ, Iaşi, locurile în care a trăit Ion Creangă. Închiderea simpozionului a avut loc la Mănăstirea Golia.

„Tensiunea dintre etic şi estetic, un semn caracteristic al epocii noastre”

Prezent la Fălticeni, la  Muzeul de Artă „Ion Irimescu”, academicianul Dan Hăulică a spus că „a ne regăsi pe locurile încărcate cu atâtea embleme ale creaţiei plastice, ale creaţiei literare, ale gândirii pe care le adună Fălticeniul este pentru noi un prilej fericit. Am propus ca primă ţintă a unui periplu care porneşte de la Putna, unde desfăşurăm un colocviu aflat la a V-a ediţie, un colocviu adăpostit în ambianţa mănăstirii, sub semnul unei prezenţe tutelare, a doamnei Zoe Dumitrescu Buşulenga, care şi-a ales drept loc de veci Mănăstirea Putna, ea devenind Monahia Benedicta”. Dan Hăulică este academician, eseist literar, critic de artă, ambasador şi delegat permanent al României pe lângă UNESCO.

Pe urmele lui Creangă

„După această pornire am gândit că trebuie să mergem  în spaţiu pe urmele lui Creangă, în acest intinerar care ne scoate din Ţara de Sus, ne duce spre Fălticeni, Târgu Neamţ, Mănăstirea Neamţului, Iaşi, Mănăstirea Golia, care a fost admirabil restaurată. Şi bineînţeles Fălticeniul, care ne întâmpină cu bogăţia sa de mărturii.. Este oraşul Lovineştilor, dar este şi oraşul lui Irimescu, ca să nu mai vorbesc despre profesorul Băcescu sau cei din secolul XIX, Nicu Gane, încât cred că nu este un gest convenţional, ci este o firească confruntare cu o vatră de creativitate în care s-a întâlnit pe aceeaşi stradă, aproape şi la aceeaşi gazdă, Creangă şi Sadoveanu”, a spus Dan Hăulică la Fălticeni.