Sanctuarul artelor de la Stupca

Muzeul “Ciprian Porumbescu” din Stupca a devenit un adevărat sanctuar al artelor.

Sâmbătă, parcul şi clădirea muzeului au concentrat cea mai mare parte a manifestărilor circumscrise primei ediţii a Festivalului European al Artelor “Ciprian Porumbescu”, festival care reuneşte sub aceeaşi cupolă muzica, artele plastice şi literatura.

Sesiune de comunicări ştiinţifice

Manifestările de la Stupca au debutat dimineaţa, la ora 10:00, cu o sesiune de comunicări ştiinţifice care s-a desfăşurat în salonul mare al muzeului, salon în care a fost expusă, în premieră, grinda-meşter de la casa lui Ioan şi Maria Golembiovschi din Breaza, grindă inscripţionată în limba slavonă purtând semnul crucii şi anul de blagoslovire a casei, 1841.

Sesiunea de comunicări cu profil muzicologie, la care “Cuvântul de deschidere” a fost rostit de prof. Sever Dumitrache, directorul Centrului Cultural Bucovina, a fost onorată cu prezenţa de prof. univ. dr. Viorel Munteanu, rectorul Universităţii de Arte “George Enescu” Iaşi, care a prezentat un “Omagiu lui Ciprian Porumbescu - audiţie comentată”.

Au fost expuse comunicările “Creaţia religioasă a lui Ciprian Porumbescu”, de prof. univ. dr. Vasile Vasile (prezentare prof. Paraschiva Abutnăriţei), “Orient - Occident. Cazul Porumbescu între oglinzi paralele”, de prof. univ. dr. Gheorghe Duţică (prezentare Minorica Dranca), “Geneza ideilor muzicale în opera lui Ciprian Porumbescu”, de dr. Ozana Kalmuski-Zarea şi “Ciprian Porumbescu şi valorificarea componistică a folclorului”, de dr. Constanţa Cristescu, şi a avut loc un moment muzical susţinut de tenorul Sorin Ursan şi Herna Săndulean, acompaniaţi la pian de Igor Corjan.

Recital cameral şi portrete caricaturizate

Salonul a găzduit apoi recitalul extraordinar de pian al Ilincăi Dumitrescu, avându-l ca invitat special pe fagotistul Vasile Macovei.

Programul a cuprins piese de Ciprian Porumbescu: “O dimineaţă pe Tâmpa”, “Hora Braşovului”, “Hora Prahovei”, “Bătrâneasca”, Idila nr. 1 op. 18 “O seară la stână” (transcripţie pentru fagot şi pian de Vasile Macovei), “Pe câmpiile Stupcei”, “Fluturaş de noapte”, “Dorul” (transcripţie pentru fagot şi pian), Romanţa nr.1 “Nu mă uita”, Nocturna nr. 1 op 19 “Tempi passati”, Nocturna nr. 2 “Souvenir de Nervi”.

Pe parcursul recitalului cameral, Sorin Ursan şi-a valorificat valenţele de grafician, realizând portretele caricaturizate ale participanţilor la manifestare.

Două tabere de creaţie plastică

Perimetrul muzeului a etalat şi două expoziţii cu lucrări de artă plastică executate în cele două tabere de creaţie organizate la Stupca, având ca temă “Universul porumbescian”. Este vorba de Tabăra de sculptură în lemn, la care au participat nouă studenţi de la Academia de Arte “George Enescu” Iaşi, coordonaţi de asist. univ. dr. Mircea Ştefănescu, şi Tabăra de pictură “Lumina Nordului” (Ediţia a VI-a), organizată de Şcoala de Arte “Ion Irimescu” Suceava, care a reunit absolvenţi şi profesori de la câteva şcoli de arte din ţară, selectaţi dintre participanţii ediţiilor anterioare.

Vernisajul ambelor expoziţii a avut loc la ora 14:30, în prezenţa preşedintelui Consiliului Judeţean Suceava, Gheorghe Flutur, iniţiatorul Festivalului European al Artelor “Ciprian Porumbescu”, care a apreciat calitatea manifestărilor culturale desfăşurate la Stupca, spunând că, la ediţia următoare, “vom întregi paleta de evenimente prin organizarea unei tabere de instrumente muzicale populare”.

“Lemnul s-a înfrăţit cu bronzul”

Lucrările de sculptură, amplasate în aer liber în parcul muzeului, şi expoziţia de pictură, cu lucrări expuse pe şevalete în saloanele imobilului, au fost prezentate de criticul de artă ieşean Valentin Ciucă.

Remarcând faptul că în parcul muzeului “lemnul s-a înfrăţit cu bronzul” prin alăturarea pieselor cioplite în lemn de stejar maiestuoasei statui din bronz a lui Ciprian Porumbescu, realizată de sculptorul Dimitrie Căileanu, Valentin Ciucă a spus că incinta a devenit un sanctuar, “un spaţiu miraculos” pentru care ar trebui “să dăltuim o poartă, o nouă Poartă a sărutului, sărutul viorii lui Ciprian Porumbescu”.

Lucrările “cu semnificaţii corelative universului porumbescian”, lucrări simbolice care trec dincolo de figurativ, accentuează “dimensiunea eterică” a lui Ciprian Porumbescu. “Lemnul - aşa cum a subliniat Valentin Ciucă - se află aici în intimitatea lui şi rezonează ca un diapazon în acest spaţiu generos, concurenţial pentru expresia plastică, dacă ne uităm la brazii din jur”.

“ A veni la Stupca trebuie să devină un ritual”

Ca director al Taberei de pictură “Lumina Nordului”, Valentin Ciucă a spus că tabăra încearcă, de la prima ediţie, “să definească spaţiul bucovinean”, spaţiu în care “la fiecare pas ne întâlnim cu frumosul concentrat în obiecte simbolice”.

“Să gândeşti şi să te exprimi plastic în acest spaţiu înseamnă să te apropii mai mult de el”, a precizat Valentin Ciucă, accentuând faptul că “trebuie să ne reformăm propria noastră fiinţă şi să redevenim echilibraţi în raport cu natura”.

“Stupca - a spus el - trebuie să devină un loc de eternitate, iar arta este mijlocul cel mai potrivit pentru a realiza acest lucru. A veni la Stupca trebuie să devină un ritual, să intrăm aici ca într-un sanctuar în care să ne împărtăşim din acelaşi aer cu Ciprian Porumbescu şi să vibrăm aşa cum vibrează cutia delicată a unei viori”.

Secţiunea literară a manifestărilor de la Stupca

Momentul vernisajului a coincis cu sosirea participanţilor la Festivalul de poezie europeană “Naţiunea Poeţilor”. Salutul literaţilor a fost dat de poetul cernăuţean Vasile Tărâţeanu, care a citit un poem pe scările de la intrarea în muzeu. Secţiunea literară a manifestărilor de la Stupca s-a desfăşurat, după vizionarea expoziţiei de pictură şi prezentarea slide-show-ului cu imagini fotografice din taberele de creaţie, realizat de artistul fotograf Victor T. Rusu, în salonul mare al muzeului.

Scriitorul Ion Drăguşanul, iniţiatorul “Naţiunii Poeţilor”, a oficiat prezentarea participanţilor şi cărţilor editate pentru întâmpinarea acestui eveniment.

Titlurile sunt sugestive şi marchează preocuparea pentru memorie şi mărturie a Centrului Cultural Bucovina: “Inimă de român”, de Ciprian Porumbescu, “Lumini bucovinene”, de Eugen Dimitriu, “Răsare soarele pe grind” de George Ungureanu, “Ţara lui tercea-bercea”, de Radu Bercea, “Folclor instrumental din nordul Moldovei”, de Emil Havriliuc şi monografia “Breaza, satul primei iubiri a lui Iraclie Porumbescu”, de Ion Drăguşanul.

Sub portativul cu note aurii al “Tricolorului”

Sub portativul cu note aurii al “Tricolorului” din salonul mare al muzeului au citit apoi din poemele lor câţiva dintre poeţii invitaţi (Menachem Falek, Ben Eidelsztein, David Eisenberg, Anatol Viere şi George Crintă) la ediţia din acest a “Naţiunii Poeţilor”, concept formulat de Mircea Streinul, care, prin demersul iniţiat de Ion Drăguşanul, are, prin cele două dimensiuni ale sale, cea organizatorică şi cea a festivalului-concurs, potenţialul de a transforma Bucovina într-o adevărată capitală europeană a poeziei.

Secţiunii literare de la Stupca i-a urmat, până seara târziu, spectacolul organizat pe scena din parcul muzeului, spectacol în care au evoluat ansambluri şi formaţii folclorice bucovinene.