La Ciocăneşti, a VIII-a ediţie a Festivalului Naţional al Ouălor Încondeiate

Timp de trei zile, în comuna muzeu Ciocăneşti s-a desfăşurat Festivalul Naţional al Ouălor Încondeiate, prima manifestare din cadrul Programului de promovare a turismului şi tradiţiilor din zonă „Paştele în Bucovina”.

Programul manifestării a început vineri, 4 martie, la Muzeul Naţional al Ouălor Încondeiate cu un colocviu dedicat oului încondeiat şi tradiţiei plutăritului pe Valea Bistriţei Aurii. Moderatoarea discuţiilor despre ouăle încondeiate, dar şi despre tradiţiile de Paşte în România şi în lume a fost prof. dr. Minorica Dranca, muzeograf la Muzeul Etnografic din Vatra Dornei, care a prezentat şi referatul „Simbolistica oului încondeiat”.

Expoziţia de ouă încondeiate de la Muzeul din Ciocăneşti a fost considerată de Pavel Blaj, de la Centrul pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Suceava, „un succes naţional şi internaţional”.

Conform primarului comunei Ciocăneşti, Gheorghe Tomoiagă, în această localitate există o comunitate de peste 100 de persoane care trăiesc din arta încondeiatului ouălor, iar plutăritul s-a născut a doua oară, în urmă cu trei ani, după ce ultima cursă din "era industrială" a plutăritului a avut loc în 1969.

„Ciocăneşti este o comună muzeu, unul dintre cele mai frumoase sate din România, unicat în ţară şi în lume datorită celor trei forme de exprimare a motivelor naţionale: oul încondeiat, costumul popular şi casele cu motive naţionale”, a precizat primarul Tomoiagă.

Într-o altă secţiune a manifestării au fost prezentate şi instrumente muzicale tradiţionale din judeţul Suceava, cum ar fi bucium, tulnic, corn, drâmbă, ocarină, cobză şi trâmbiţă. Prof. Marian Proboteanu, de la Clubul Copiilor Vatra Dornei, a împărtăşit celor care au trecut pragul Muzeului din Ciocăneşti din vastele sale cunoştinţe despre cobză, lăută şi drâmbă, iar împreună cu eleva Doina Ivaşcu a realizat şi o demonstraţie de interpretare.

Ciocăneşti - „Capitală a culturii tradiţionale în Carpaţi”

În aceeaşi zi, dar spre seară, participanţii veniţi la acest festival din alte localităţi şi câţiva localnici au participat la un simpozion şi o întâlnire culturală sub genericul „Cartea bucovineană, moştenire pentru urmaşi”. Pe lângă titlul de “Capitală a culturii tradiţionale în Carpaţi” atribuit comunei pentru calendarul propriu de evenimente culturale  şi de divertisment în 2007, comuna Ciocăneşti este şi un izvor de cultură pe valea Bistriţei Aurii. Scriitorul şi etnograful Ion Grămadă din Câmpulung Moldovenesc a vorbit despre însemnătatea unui muzeu etnografic într-o localitate, muzeul acestuia, cu peste 8.000 de exponate, fiind un exemplu în acest sens, iar profesoara Paraschiva Abutnăriţei din Vatra Dornei a explicat celor prezenţi „Rolul monografiilor în cunoaşterea devenirii în timp şi a particularităţilor fiecărei comunităţi”.

În prezenţa unor personalităţi culturale au fost evocaţi scriitori al căror nume este legat de această localitate, cum ar fi Mihail Sadoveanu, Lucian Blaga, Florin Gheucă, Adrian Păunescu, Mircea Motrici, Păstorel Teodoreanu şi alţii.

Agenda zilei de vineri a mai cuprins vernisajul expoziţiei de fotografii cu ouă încondeiate a artistului fotograf Dumitru Chiriluş şi un spectacol folcloric tradiţional susţinut de membrii Şcolii de muzică „Ionică Ţăran” din Ciocăneşti.

Chematu-n sat cu trâmbiţa şi doba

Ziua de 5 martie a fost dedicată costumelor populare tradiţionale, expoziţiei de ouă încondeiate, concursului de încondeiere şi celui gastronomic, care au avut loc la Casa de Cultură din Ciocăneşti.

Dintr-o căruţă frumos ornată cu covoare tradiţionale, aparţinând unui tânăr, Simion Ciocan, trâmbiţaşul şi dobarul satului au dat deşteptarea în comună. Chematu-n sat cu trâmbiţa şi doba sau, cum le palce localnicilor să spună, “Bună dimineaţa, gospodari”, este o tradiţie care se păstrează la Ciocăneşti lacele trei evenimente deosebite din comunitate: „Festivalul Naţional al Ouălor Încondeiate”, „Festivalul Naţional al Păstrăvului”, „Festivalul Obiceiurilor de Iarnă”.

În acest an, dobarul satului, Lupescu Petru Pantilimon,director al Casei de Cultură,  a predat şatafeta tinerilor din comună. Localnicii, dar şi turiştii care au înnoptat la Ciocăneşti şi Botuş au fost chemaţi la festival cu doba de  doboşarul Florin Drăgan, de 17 ani, şi trâmbiţaşul Dumitru Ciocan, de 23 de ani. Aceştia au anunţat că „Primăria a pus la cale o mare întrecere la închistrit ouă şi care gospodină le face mai faine capătă mari daruri, pentru că păstrează tradiţia. Aşa că, dragi oameni, haideţi cu mic, cu mare în sat, să vă înveseliţi inima, că mai fain ca la noi nu-i nicăieri!”

Parada portului popular în sunetul instrumentelor tradiţionale

În sunet de bucium, trâmbiţe şi tulnic, zeci de ciocăneşteni îmbrăcaţi în costume populare, călare pe cai sau în căruţe aranjate de sărbătoare au adus în faţa Casei de Cultură “Florin Gheucă” un ou uriaş, din lemn, greu de aproape o tonă, într-un străvechi car tras de o pereche de armăsari aparţinând preotului din Botoş. Oul respectiv, “un simbol a ceea ce înseamnă sufletul nostru, al celor care în Bucovina încondeiază aceste ouă”, constituie emblema festivalului, fiind pictat pe o parte cu chipul domnitorului Ştefan cel Mare, iar pe cealaltă cu modele tradiţionale din Ciocăneşti.

Gospodarii care au adus oul au fost primiţi în aplauze de localnici, turişti din ţară, dar şi din Franţa şi Italia, oficialităţi judeţene, de toţi cei prezenţi la această manifestare.

Slujbă de sfinţire şi binecuvântare a artei tradiţionale

După parada portului popular tradiţional a urmat deschiderea oficială a celei de-a VIII-a ediţii a festivalului şi slujba de sfinţire şi binecuvântare a artei tradiţionale, oficiată de un sobor de preoţi avându-l în frunte pe protopopul Aurel Goraş. La sfârşitul slujbei, preotul protopop a transmis mesajul Î.P.S. Pimen, un mesaj prin care Arhiepiscopul Sucevei şi Rădăuţilor a „binecuvântat osteneala sfântă a organizatorilor şi participanţilor prin meşteşugul încondeierii ouălor la acest festival devenit tradiţional”.

În cuvântul de deschidere, primarul Gheorghe Tomoiagă a mulţumit tuturor celor care au venit la Ciocăneşti, „dar în primul rând încondeietorilor de ouă, pentru că ei stau şi aştern pe coaja de ouă frumuseţea sufletească păstrată de la moşii şi strămoşii noştri. Prin ei, oul încondeiat din Bucovina a ajuns să fie cunoscut în toate ţările lumii, iar iniţiativa de a organiza acest festival la Ciocăneşti a dat roade datorită prezenţei dumneavoastră aici, culturii dumneavoastră. Motivele de pe oul încondeiat nu vorbesc de altceva decât de tradiţii”, a spus Gheorghe Tomoiagă.  

Şi salutul Consiliului Judeţean şi al preşedintelui Gheorghe Flutur a ajuns la Ciocăneşti prin vicepreşedintele instituţiei Vasile Ilie.

Concurs de ouă încondeiate şi încondeiat de ouă

Peste 250 de încondeietori de ouă din judeţele Suceava, Botoşani şi Brăila au participat la cea de-a opta ediţie a Festivalului Naţional al Ouălor Încondeiate, manifestare care promovează tradiţia încondeierii ouălor pentru Paşte. Concursul s-a desfăşurat pe două categorii, copii şi adulţi.

“Ca şi în anii precedenţi, festivalul se axează pe arta populară tradiţională a încondeierii ouălor, (care la Ciocăneşti este dusă mai departe şi prin şcoala de încondeiere a ouălor din cadrul muzeului) şi pe vechile instrumente muzicale. Festivalul ouălor încondeiate se desfăşoară la Ciocăneşti pentru că este singura localitate din ţară şi din lume care întruneşte cele trei elemente – al motivului naţional exprimat pe costumul popular, pe oul încondeiat, dar şi pe casele locuitorilor. Aşa cum arată oul încondeiat, aşa arată şi casa, aşa arată şi costumul popular, aşa arată şi sufletul ciocăneşteanului”, ne-a spus primarul Gheorghe Tomoiagă.

În prima etapă, cea de ouă încondeiate, fiecare concurent a avut de prezentat o selecţie de 12 ouă decorate (modele diferite), neceruite, caracteristice zonei din care provin. Aceştia au trebuit să explice elementele ornamentale folosite, cromatica, tehnica de lucru şi gradul de dificultate. Juriul a avut de apreciat şi modul de prezentare a standului, dar şi costumul popular purtat de fiecare concurent.

Etapa a doua a concursului, cea mai spectaculoasă, a constat în încondeierea a cât mai multe din cele cinciouă albe pregătite. Vârsta participanţilor a fost cuprinsă între 5 şi peste 70 de ani, dovadă că meşteşugul încondeierii ouălor este transmis de la o generaţie la alta.

Juriul concursului de ouă încondeiate şi încondeiat de ouăa fost format din Iuliana Băncescu, de la Centrul Naţional de Conservare şi Promovare a Culturii Naţionale, prof. dr. Minorica Dranca, muzeograf la Muzeul Etnografic din Vatra Dornei, Pavel Blaj, de la Centrul pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Suceava.

După deliberări îndelungate membrii juriului au acordat premii pentru creaţie şi pentru păstrarea tradiţiei. Marele premiu a ajuns la Brodina, câştigătoarea fiind Elena Torac. Aşa cum am aflat de la preşedinta juriului, Iuliana Băncescu,premiul i-a fost acordat Elenei Torac pentru „respectarea motivelor tradiţionale culese din sat (împreună cu copiii pe care-i îndrumă), pentru cercetarea la sursă, pentru respectarea tehnicii încondeierii, motivelor şi coloritului tradiţional şi înfiinţarea la Brodina a şcolii de încondeietori”.

La „Categoria copii”, juriul a apreciat ouăle decorate de Alina Mihaela Czutka, în vârstă de 9 ani, din Poiana Stampei, lucrările ei putând fi comparate cu ale unor încondeietori cu experienţă. Pe lângă premiile I, II şi III şi premiile speciale, Niculiţă Laura din Ciocăneşti a primit premiul „Novac Norbert”. Premiul special pentru promovarea artei populare în străinătate le-a fost acordat lui Drajmici Filoteia din Platinu şi Cristinei Bădăluţă din Ciocăneşti.

Oul surpriză

Organizatorii manifestării au realizat şi în acest an un ou surpriză, din care s-au înfruptat toţi cei prezenţi la festival. A fost un ou format din 1.000 de ouă fierte. Surprizele au fost în câteva ouă fierte şi au constat în bijuterii oferite de unul din sponsorii concursului.

„Glasul trâmbiţei, al tulnicului, al fluierului şi cavalului”

În faţa Casei de Cultură a avut loc a treia ediţie a Concursului naţional „Glasul trâmbiţei, al tulnicului, al fluierului şi cavalului în Ciocăneşti – Bucovina”. Concursul s-a desfăşurat pe grupuri şi individual.

„Trâmbiţaşii noştri, cei care sunau din tulnice, buciume şi corn (care poate fi considerat şi primul instrument muzical), erau cei care dădeau semnalul pentru a ne apăra glia străbună. Astăzi, aceste instrumente mai sunt folosite doar la evenimente ca acesta. Pentru că am constatat că din ce în ce mai rar tinerii preiau această îndeletnicire, am adus aceşti instrumentişti nu numai să fie văzuţi, ci în primul rând pentru a încuraja tineretul să cânte la aceste instrumente”, ne a spus primarul Gheorghe Tomoiagă.

La concurs au participat concurenţi din judeţele Alba, Cluj şi Suceava. Primele care au evoluat au fost tulnicăresele din Câmpeni, judeţul Alba. Bunica, nora, două nepoate şi prietenul uneia dintre acestea au încântat publicul cu sunetul tulnicului. Bunica, Maria Oneţiu, a prezentat chiar şi istoria acestui instrument. 

La concursul de trâmbiţă s-au înscris trâmbiţaşi din Dorna Arini, Şaru Dornei, Ciocăneşti, Stulpicani. Dumitru Ciocan de 23 de ani, din Ciocăneşti este cel mai tânăr trâmbiţaş din Bazinul Dornelor şi chiar va duce mai departe această tradiţie, utilizând trâmbiţa în fiecare vară la stână. Concursul de fluier şi caval a atras atenţia juriului format Călin Brătianu şi etnomuzicologul Constanţa Cristescu prin melodiile foarte vechi de la Mărişel, judeţul Cluj, şi Stulpicani.

Expoziţie culinară

Cu sprijinul ANTREC „Bucovina”, Casa de cultură a găzduit o nouă ediţie a concursului gastronomic cu preparate tradiţionale de post şi de Lăsatul secului, bucate de Paşte, coşuri pascale şi dulciuri. Proprietari de pensiuni turistice, Parohia Botoş şi şase meşteri populari s-au înscris cu mâncărurile pe care ştiu să le gătească cel mai bine. Au fost prezentate pentru degustare chifteluţe cu ciuperci şi soia, diverse mâncăruri cu hribi, clătite umplute cu urzici, servite la aperitiv, clătite cu ciuperci, fasole ornată cu ceapă verde, sărmăluţe foarte mici pentru aperitiv, sărmăluţe cu nucă, roşii umplute, zacuscă pregătită din toamnă, ţelină umplută cu ciuperci, salată de cartofi, salată de sfeclă roşie, salate cu ciuperci, iar, ca desert, prăjituri de post. La acest concurs, toţi participanţii au fost câştigători, luând locul I- Parohia satului Botoş, Pensiunea Viorica, Pensiunea Olguţa, pensiunea Dafina, toate din Ciocăneşti, Asociaţia “Roua Cerului” din Poiana Stampei, Nistor Celica din Botoşani.

Cea de-a treia zi a manifestărilor, în care participanţii şi oaspeţii au vizitat în continuare expoziţia cu vânzare de ouă încondeiate din toate zonele ţării, s-a desfăşurat sub semnul spiritualităţii ortodoxe, Sfânta Liturghie fiind oficiată în bisericile din Ciocăneşti şi Botoş, precum şi la mănăstirile din zonă. De la ora 13,00, ciocăneştenii s-au adunat din nou în centrul comunei pentru a viziona un spectacol folcloric în care au evoluat Ansamblul „Dorna dorului”, Ansamblul Folcloric “Brăduleţul” din Botoş, Ansamblul Folcloric “Bistriţa Aurie” din Ciocăneşti şi Ansamblul Artistic “Ciprian Porumbescu” din Suceava.

Organizatorii evenimentului au fost Primăria şi Consiliul Local Ciocăneşti, Centrul Cultural “Bucovina” şi Consiliul Judeţean  Suceava.