Google
 
sâmbătă, 19 feb 2011 - Anul XVI, nr. 41 (4639)
ANUNŢURI ONLINE:
Acum: 0°C.
La noapte: °C. Meteo
Anunţuri OnlineMonitorulTVAlbum Foto
HoroscopRedacţiaPublicitate
Curs valutar euroEUR:Tendinta4,6519 lei
Curs valutar dolar americanUSD:Tendinta3,9743 lei
Newsletter Monitorul de Suceava RSS Monitorul de Suceava Monitorul de Suceava pe Google+ Monitorul de Suceava pe YouTube Monitorul de Suceava pe Twitter Monitorul de Suceava pe Facebook
Printeaza articolulPrintează articolul |  Trimite prin e-mailTrimite e-mail |  Trimite pe Yahoo MessengerMessenger |   3 imagini |   ø fişiere video

Conferinţele Muzeului Bucovinei

Arheologul Adrian Bătrîna, despre genealogia domnitorilor Moldovei şi jocurile paleogeneticii

de
(citeşte alte articole de la acelaşi autor)

 

Conferinţele Muzeului Bucovinei, susţinute lunar de personalităţi culturale la Muzeul de Istorie din municipiul Suceava (serie de întâlniri care a debutat pe data de 27 ianuarie a.c., cu prelegerea susţinută de ÎPS Pimen, Arhiepiscopul Sucevei şi Rădăuţilor), au continuat în această săptămână prilejuindu-le sucevenilor întâlnirea cu reputatul arheolog Adrian Bătrîna.

 

„Genealogia domnitorilor Moldovei din secolul al XIV-lea”

Conferinţa, cu tema „Genealogia domnitorilor Moldovei din secolul al XIV-lea”, care a avut parte de un auditoriu alcătuit cu precădere din arheologi şi istorici medievişti, a vizat rezultatele cercetărilor arheologice, antropologice şi paleogenetice efectuate asupra osemintelor din mormintele aflate în Biserica Sf. Nicolae din Rădăuţi (complexul feudal cunoscut sub numele de Mănăstirea Bogdana), cercetări ale căror concluzii schimbă o serie de date acceptate până acum.

Arheologul Adrian Bătrîna, care şi-a început prelegerea mulţumind conducerii Muzeului Bucovinei pentru amabilitatea de-al fi invitat la Suceava, mulţumiri adresate deopotrivă ÎPS Pimen, Arhiepiscopul Sucevei şi Rădăuţilor, şi părintelui arhimandrit Iustin Dragomir, stareţul Mănăstirii Bogdana, „pentru bunăvoinţa şi înţelegerea de care au dat dovadă permiţând accesul la recoltarea unor oseminte pentru studiul paleogenetic”, a menţionat că cercetările pe care le-a efectuat împreună cu soţia sa, Lia Bătrîna, au început în anul 1974.

Cercetări care ar mai fi continuat dacă n-ar fi fost întrerupte, în anul 1977, odată cu desfiinţarea Direcţiei Monumentelor Istorice, instituţie care le-a patronat avându-l la conducere pe profesorul şi istoricul de artă Vasile Drăguţ.

 

„Uneori gândirea istoricilor nu se întâlneşte cu cea a arheologilor”

Într-o veritabilă lecţie în care şi-a însoţit prelegerea cu proiecţia unor imagini revelatoare (avându-l la pupitru pe arheologul Florin Hău), imagini care prezentau planurile suprapuse ale celor trei faze de evoluţie ale monumentului de la Rădăuţi (biserica de lemn din primul sfert al sec. al XIV-lea, cea de zid din perioada domniei lui Petru I al Muşatei şi cea din vremea lui Alexandru Lăpuşneanu), Adrian Bătrîna a comentat genealogiile întocmite de istoricii Ştefan Gorovei şi Constantin Rezachievici, prezentând concluziile expertizelor efectuate de antropologi şi paleogeneticieni la laboratorul Universităţii din Hamburg.

Remarcând faptul că „uneori gândirea istoricilor nu se întâlneşte cu cea a arheologilor” şi prezentând rezultatele expertizelor, Adrian Bătrâna, care a spus că a pornit în cercetările sale „de la o premisă logică, dar care s-a dovedit a fi falsă”, a identificat clar faptul că în mormântul nr. 66 se află osemintele lui Bogdan I, iar în mormântul nr. 85 este înhumat voievodul Laţcu, lucru care schimbă apartenenţa inelului considerat până acum ca fiind al lui Bogdan I (inel de aur de 24,73 grame, cu inscripţia centrală, în limba arabă, „Allah”) aflat în patrimoniul Muzeului Bucovinei.

„Inelul - a precizat el - nu a fost al lui Bogdan I, ci al lui Laţcu!”.

 

„Jocul paleogeneticii şi filogeneticii”

S-au expus şi alte lucruri şi s-au făcut clarificări vizându-i pe cei doi fii ai lui Costea (mormântul 82), Roman I (mormântul 79) şi Petru I (mormântul 81), şi, aşa cum a precizat cercetătorul, „s-a reuşit reconstituirea profilului genetic al Margaretei (al cărei mormânt nu a fost descoperit), fiica lui Bogdan I şi sora lui Laţcu, mama lui Roman I şi Petru I.

O expunere care a reliefat „jocul paleogeneticii şi filogeneticii”, o prezentare  interesantă a cercetărilor efectuate de Lia şi Adrian Bătrîna, cercetări pe care cei preocupaţi de subiect vor avea prilejul să le vadă în curând tipărite într-o carte.

 

 

Inelul de aur atribuit iniţial lui Bogdan I este al voievodului Laţcu

Inelul de aur, care a fost expus pentru prima oară la sfârşitul anului 2002, atunci când a fost inaugurată Camera Tezaur a Muzeului Bucovinei, a fost descoperit (în anul 1975) cu prilejul cercetărilor arheologice efectuate la Biserica Sf. Nicolae din Rădăuţi şi a fost atribuit lui Bogdan I, întrucât se credea că în mormântul nr. 85 este înhumat voievodul.

Mormântul conţinea un inventar impresionant, constând în fragmentele unei tunici de modă gotică, încheiată în faţă cu 33 de nasturi, cu suprafaţa traforată, din argint aurit şi email verde, alţi 30 de nasturi identici, dar cu un diametru mai redus, înşiruiţi câte 15 de-a lungul mânecilor, pe fiecare antebraţ. Scheletul înhumatului avea pe inelarul mâinii stângi acest inel masiv din aur, realizat prin turnare şi cizelare, cu o ornamentaţie bogată, cu elemente geometrice, vegetale şi zoomorfe. Fiecare colţ al monturii de formă rectangulară era decorat cu un cap de leu, având central inscripţia, în limba arabă, „Allah”. Ipoteza formulată era că avem de-a face cu un inel-talisman, menit în concepţia medievală să-l apere pe purtătorul lui de boli şi primejdii.

La expoziţia cu genericul „Comori arheologice în Muzeul Bucovinei”, organizată în luna noiembrie 2010, fiind cunoscute deja rezultatele expertizelor şi concluziile cercetătorilor Lia şi Adrian Bătrîna, inelul a fost expus cu menţiunea că a aparţinut voievodului Laţcu.

În lipsa unui acord scris din partea Monitorului de Suceava, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi dacă inseraţi vizibil link-ul articolului Arheologul Adrian Bătrîna, despre genealogia domnitorilor Moldovei şi jocurile paleogeneticii.
 Vizualizări articol: 1456 | 
Notează articolul: 
  • Nota curentă 4.33/5
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
 | Nota curentă: 4.3 din 6 voturi
Arheologul Adrian Bătrîna, despre genealogia domnitorilor Moldovei şi jocurile paleogeneticii4.356

Iulius Mall Suceava
AnnaCori
Comentarii

Monitorul de Suceava nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.


Timpul de 60 zile în care puteaţi posta comentarii pe marginea acestui articol a expirat.



Meniul ZILEI în restaurante sucevene

HaiHui prin Bucovina

Ultima oră: local

Alte articole

Alte titluri din Cultural local

Ştiri video

Ultima oră: naţional - internaţional

Alte articole

Gala Top 10 Suceveni

Top Articole

Elia Studio - Salon de infrumusetare
Mersul trenurilor de călători

SONDAJE

Consideraţi Legea antifumat în spaţiile publice o măsură bună?

Da
Nu
Nu mă interesează

Fotografia zilei - fotografie@monitorulsv.ro

Fotografia zilei