Scriitorul Mihai Sultana Vicol a scos recent de sub tipar o nouă carte despre Basarabia.
Intitulat “Basarabia, pământ de lacrimă românească”, volumul, care cuprinde texte publicate în ziare şi reviste din România şi Republica Moldova începând cu anul 1990, este dedicat memoriei poetului Grigore Vieru.
Apărută la editura Opera Magna - Iaşi, cartea se alătură altor patru titluri care vizează problematica Basarabiei: „Războiul minciunii” (1998), „Ilie Ilaşcu, mărturisirile unui condamnat la moarte” (1998), „Între România şi glonţ” (2000) şi „Grigore Vieru, pontiful limbii române” (2009).
Cartea, structurată pe trei secţiuni „Drumul golgotic al lui Grigore Vieru”, „Basarabia, pământ de lacrimă românească” şi „Basarabia în interviuri”, prezintă pe coperta I, machetată de autor, harta Basarabiei (cu caractere chirilice) între chipurile lui Mihai Eminescu (toate cele trei capitole ale cărţii stau prin motto-urile reproduse sub semnul Luceafărului poeziei româneşti) şi Grigore Vieru.
Volumul lui Mihai Sultana Vicol, care reuneşte selectiv texte publicate pe parcursul a două decenii în „România liberă”, „Literatură şi artă”, „Tineretul Moldovei”, „Moldova Suverană”, „Păreri Tutovene”, „Informatorul Moldovei”, „Crai nou”, „Realitatea suceveană”, „Monitorul de Suceava” şi „Flacăra lui Adrian Păunescu”, este, aşa cum mărturiseşte autorul (care a fost primul jurnalist român acreditat de Ministerul de Externe, în iunie 1990 în, încă pe atunci, RSS Moldovenească, iar ulterior, la data de 20 august 1994, primul cetăţean român expulzat din Republica Moldova) „o lacrimă sfâşiată de dor de Basarabia şi de Grigore Vieru”.