„Miracolul iubirii”,...”Pe prispă cu greierii”...

La Biblioteca Bucovinei „I.G. Sbiera” s-a desfăşurat ieri, în prima zi de Mărţişor, o manifestare care a îngemănat armonios o expoziţie de icoane pe sticlă cu lansarea unui volum de versuri pentru copii.

„Un frumos mariaj între pictură şi poezie”

Un eveniment în care, ca şnurul alb-roşu al mărţişorului, doi creatori din Ţara Dornelor, un artist plastic şi un poet, ne-au adus în dar împreună, sub cupola unei instituţii culturale care tezaurizează deopotrivă comori vizuale şi comori de slovă, roadele proaspete ale muncii lor: pictoriţa Rodica Buşcu a etalat, într-o desfăşurare cromatică de aur şi purpură, cu genericul „Miracolul iubirii”, 17 icoane pe sticlă, iar dascălul şi scriitorul Gheorghe Vicol a venit cu noua sa carte de poezii pentru copii intitulată „Pe prispă cu greierii”.

„Un frumos mariaj - aşa cum a remarcat poetul Ion Cozmei - între pictură şi poezie”, o însoţire prin care putem spune că „Miracolul iubirii” s-a petrecut „Pe prispă cu greierii”.

„Izvoarele mesajului divin”

Prezentată de graficianul Mihai Pînzaru PIM ca un exponent al artei sacre din Bucovina, Rodica Buşcu realizează icoane pe sticlă într-o „manieră modernă şi conservatoare totodată”.

O artistă care şi-a impus personalitatea de creator, un pictor care cunoaşte formulele prin care ajunge la „izvoarele mesajului divin” şi care „ştie să utilizeze culorile cu subtext ezoteric”.

Icoane caracterizate prin „eleganţă, delicateţe şi rafinament artistic”, aparţinând unei creatoare pe care PIM a circumscris-o „post-post-post modernismului prin care ne vom întoarce la valorile fundamentale”.

„Un preludiu superb pentru momentul lansării cărţii lui Gheorghe Vicol”

Icoane prin care Rodica Buşcu, aşa cum a mărturisit ea, ne aduce „un mesaj de înălţare, de spiritualitate”, cu sublinierea că, deşi lucrează frescă şi este specialist în aurire, încearcă să ajungă la sufletul şi inima privitorului pictând pe aceste „ochiuri de sticlă”.

Sticlă care, aşa cum i-a spus unul dintre maeştrii săi, este geloasă şi n-o prea lasă să lucreze pe alt suport.

„O expoziţie de excepţie care incită”, aşa cum a remarcat poetul Ion Cozmei, în care imaginile sunt însoţite de texte slavone, o desfăşurare vizuală care a creat „un preludiu superb pentru momentul lansării cărţii lui Gheorghe Vicol”.

Cea de-a 27-a carte dedicată copiilor

Lansare de carte la care Ion Cozmei şi-a împărţit discursul în două părţi, adresându-se mai întâi micilor cititori prezenţi în sală şi abia apoi celor maturi.

Accentuând faptul că „sunt foarte puţini autorii care scriu poezie pentru copii”, Ion Cozmei, care şi-a mărturisit regretul că Gheorghe Vicol, care se află la cea de-a 27-a carte dedicată copiilor, nu este încă membru al Uniunii Scriitorilor din România, le-a citit celor mici câteva versuri, stimulându-le interesul asupra câtorva „personaje” din carte: greierii, piţigoii, vrăbiile şi sticleţii, codobatura sau veveriţa cea sprinţară...

„O carte cu un titlu de neocolit pentru micuţii iubitori de literatură”

O carte care ne arată „cum poate fi privită lumea de un matur prin ochii copiilor”, o carte cu „versuri care ar putea să fie prezentate în manualele şcolare”, un volum prin care şi cei maturi se pot întoarce în copilărie.

„O carte cu un titlu de neocolit pentru micuţii iubitori de literatură”, aşa cum a subliniat poetul Alexandru Ovidiu Vintilă, în care autorul „nu neglijează partea educativă, şoptindu-le copiilor tot felul de învăţături”.

Apărută la Editura Bibliotecii Bucovinei „I.G. Sbiera” şi prefaţată de publicista Maria Toacă din Cernăuţi, cartea este ilustrată de artistul plastic sucevean Constantin Ungureanu BOX.

„Greieraşul Gheorghe Vicol...”

Şi dacă autorul, care a dat citire câtorva poezii, a preferat să dedice epigrame unor confraţi din sală (Ion Beldeanu, Ion Cozmei...), Constantin Ungureanu BOX, care a mărturisit că lucrând la grafica volumului a căutat să se exprime printr-o linie simplă vizând „laitmotivul greierului născut dintr-o floare”, a încheiat cu un catren propriu închinat lui Gheorghe Vicol:

„Greieraşul Gheorghe Vicol / N-are glas de clopoţel / Printre cărţi, e-un şoricel / Cărunţit de ger şi viscol”.