Sub egida Consiliului Judeţean Suceava, Biblioteca Bucovinei “I.G. Sbiera” şi Colegiul Tehnic “Al. I. Cuza” au marcat ieri, printr-o manifestare cu genericul “Al. I. Cuza şi Mica Unire”, momentul istoric al Unirii Principatelor Române, Moldova şi Ţara Românească, din data de 24 ianuarie 1859.

 

Scenetă cu Moş Ion Roată şi Vodă Cuza

Organizată în Sala de Artă „Elena Greculesi”, manifestarea a debutat cu o scenetă interpretată de un colectiv de elevi de la colegiul sucevean (îndrumător prof. Cozaciuc Rodica), dramatizare secvenţială după povestirea lui Ion Creangă intitulată „Ion Roată şi Vodă Cuza”.
Un moment de evocare a celui care a intrat în istorie ca domn al Unirii, cu boieri moldoveni şi “paysans danubiens”, moment în care Moş Ion Roată a fost sărutat de Vodă pe obraz pentru a-i şterge jignirea adusă de un boier care nu putea accepta prezenţa truditorilor pământului în Divanul ad-hoc.
Scenetă a fost aplaudată deopotrivă de oficialităţile care au participant la manifestare (subprefecţii Angela Zarojanu şi Ionuţ Creţuleac), precum şi de câţiva oaspeţi de la Cernăuţi, între care s-au aflat Petru Grior, preşedintele Societăţii “Golgota” şi Mircea Pilat, prim-vice-preşedintele Societăţii “Aron Pumnul”, care au adus salutul frăţesc al societăţilor culturale româneşti din nordul Bucovinei.

 

„Un moment important, semnificativ, vertical în istoria românilor”

O manifestare la care conf. univ. dr. Mihai Lazăr a vorbit despre Unirea din 1859 ca despre „un moment important, semnificativ, vertical în istoria românilor”, accentuând asupra „datoriei pe care o au generaţiile de astăzi de a păstra ceea ce au înfăptuit înaintaşii”.
Subliniind faptul că „epoca plămădirii noastre” ca stat s-a manifestat din perioada medievală (întemeindu-se, la sud de Carpaţi, Ţara Românească, dovadă că românii voiau să aibă o ţară a lor), conf. univ. dr. Mihai Lazăr a reliefat importanţa actului Unirii Principatelor, care nu este suficient să fie adus în atenţie numai la manifestări ocazionale, ci trebuie să facă parte din „trăirea noastră de fiecare zi”.

„S-a rememorat o pagină de istorie, cea mai frumoasă din istoria românilor”

Participanţii la manifestare au avut apoi prilejul să vadă copii ale unor documente de epocă, mărturii documentare privind reformele lui Cuza aflate în patrimoniul arhivistic sucevean, prezentate de dr. Doina Iavni de la Direcţia Judeţeană a Arhivelor Statului.
Un număr de 13 fotocopii (din cei circa doi metri liniari de arhivă, „o cantitate infimă” în raport cu fondul arhivistic de peste 2300 m.l. care se păstrează la Suceava), documente care reprezintă, în cea mai mare parte, corespondenţă administrativă purtată între ministere şi Prefectura Baia, referitoare la aplicarea legii rurale sau vizând probleme socio-edilitare.
O manifestare în care, aşa cum a spus directorul Direcţiei pentru Cultură, Daniel Hrenciuc, „s-a rememorat o pagină de istorie, cea mai frumoasă din istoria românilor”.
 

O veste bună şi una întristătoare de la Cernăuţi

Petru Grior, preşedintele Societăţii “Golgota” din Cernăuţi, care a oferit bibliotecii sucevene un exemplar al monografiei „Culiceni, străveche vatră românească”, scrisă de Octavian Bivolaru, a venit cu două veşti, una bună, şi una întristătoare.
Vestea bună este că, în curând, casa din Cernăuţi a lui Aron Pumnul (unde a stat în gazdă Mihai Eminescu) va fi amenajată ca muzeu.
Cealaltă veste este legată de Memorialul Ostaşilor Români din cimitirul vechi al fostei capitale a Bucovinei (pentru care statul român a alocat, prin Oficiul Naţional „Cultul Eroilor”, suma de 67.000 dolari), memorial care, potrivit unei decizii a Administraţiei Regionale de Stat Cernăuţi, trebuie... demontat.

În lipsa unui acord scris din partea Monitorului de Suceava, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi dacă inseraţi vizibil link-ul articolului “Al. I. Cuza şi Mica Unire”.

Comentarii