Printează articolul
Trimite e-mail
ø fişiere video
Expoziţia „Marea Unire - Un vis împlinit”, care se va deschide marţi, 1 decembrie a.c., la ora 12:30, la Muzeul de Istorie din cadrul Complexului Muzeal Bucovina Suceava, expoziţie care va cuprinde documente, fotografii şi obiecte de o mare diversitate care se circumscriu actului istoric al Marii Uniri din anul 1918, va readuce în atenţie numele unui erou sucevean ale cărui merite au zăcut în uitare şi au fost recunoscute postum: Vasile Niculescu.
Obiecte care i-au aparţinut aviatorului Vasile Niculescu
Expoziţia, care va etala ca piese de interes pentru public replicile coroanelor regale cu care au fost încoronaţi, ca suverani ai Marelui Regat al României întregite, Regele Ferdinand şi Regina Maria, la ceremonia de la Alba Iulia din 15 octombrie 1922, sau manuscrisul cuvântării lui Vasile Goldiş la Marea Adunare Naţională de la Alba Iulia din 1 decembrie 1918 (manuscris legat în piele, cu chipul autorului în medalion), va prezenta şi câteva obiecte care amintesc de aviatorul Vasile Niculescu, pilotul Marii Uniri.
Obiectele (o uniformă militară de paradă şi o carabină Mauser care i-au aparţinut lui Vasile Niculescu, câteva fotografii, dar şi steagul unei unităţi de aviaţie din Bacău care-i poartă numele) au fost aduse de la Complexul Muzeal „Iulian Antonescu” din Bacău, care le deţine în custodie, proprietar fiind Muzeul Aviaţiei din Bucureşti.
Zbor peste munţi, în prag de iarnă, cu carlinga deschisă
Locotenentul aviator Vasile Niculescu este cel care, împreună cu căpitanul Victor Precup, a efectuat în data de 23 noiembrie 1918 (peste munţi, în prag de iarnă, cu instrumente de navigaţie rudimentare şi fără dirijare de la sol), cu un avion tip „Furman 40” (cu carlinga deschisă), zborul de la Bacău la Blaj, aterizând pe Câmpia Libertăţii.
Misiunea a fost ordonată de Marele Cartier General Român, care trebuia să transmită documente importante Consiliului Naţional Român din Transilvania pentru pregătirea actului istoric al Unirii din 1 Decembrie 1918.
Erau primii militari români care treceau în Ardeal după semnarea Păcii de la Bucureşti impusă Regatului României de către Puterile Centrale.
Un act de curaj, dăruire, sacrificiu şi o probă de pricepere profesională
Cei doi ofiţeri au predat documentele destinate actului Unirii Transilvaniei cu România, iar la plecare, odată cu actele care trebuiau să ajungă în Regat, au primit de la fraţii ardeleni, în mod simbolic, o bucată de piatră din monumentul ridicat în anul 1848 pe Câmpia Libertăţii din Blaj, monument care fusese distrus de inamic.
Mulţi dintre cei care s-au aflat atunci pe Câmpia Libertăţii şi-au aşternut semnătura pe pânza avionului, un mesaj al românilor din Ardeal către Guvernul de la Iaşi, mesaj care anunţa Unirea ce avea să se împlinească peste câteva zile.
Zborul de la Bacău la Blaj a fost un act de curaj, dăruire şi sacrificiu şi o probă de pricepere profesională din partea tânărului locotenent care s-a aflat la manşa avionului.
De la manşa avionului, în micul atelier de reparaţii stilouri şi ochelari
Vasile Niculescu s-a născut la data de 21 noiembrie 1891 la Fălticeni şi a urmat cariera aviatică în armată după ce a absolvit Seminarul teologic.
Înrolat în ianuarie 1915, el s-a înscris la cursurile Şcolii de pilotaj de la Băneasa, iar la data 15 august a obţinut brevetul de pilot.
A fost repartizat ca plutonier la Corpului de Aviaţie, iar la 1 octombrie 1916 a fost avansat la gradul de sublocotenent şi a plecat pe front la cerere, la Escadrila de recunoaştere şi bombardament uşor F4.
S-a remarcat în luptele aeriene duse împotriva aviaţiei inamice, iar la începutul anului 1918 a executat misiuni de recunoaştere şi bombardament asupra trupelor bolşevice care se găseau pe teritoriul Basarabiei româneşti. Pentru comportarea pe front, Vasile Niculescu a fost decorat cu Ordinul Steaua României cu spade în grad de cavaler, cu panglică de Virtute Militară.
Vasile Niculescu şi-a continuat misiunile de luptă, iar după terminarea războiului a activat ca pilot în cadrul Grupului 1 Aeronautic unde a fost avansat, în anul 1923, la gradul de căpitan.
La 26 octombrie 1926 a părăsit aviaţia şi a fost transferat la Centrul de recrutare Rădăuţi. Ulterior a fost mutat la Regimentul 96 infanterie, iar la 31 octombrie 1937 demisionează din armată.
Vasile Niculescu, care şi-a deschis un mic atelier de reparaţii stilouri şi ochelari, a trăit până la vârsta de 90 ani şi a decedat la data 24 aprilie 1981, fiind înmormântat în cimitirul din Rădăuţi.
