La Muzeul Obiceiurilor Populare din Bucovina din oraşul Gura Humorului s-a deschis miercuri, după-amiază, expoziţia de pictură a tinerei artiste Oana Bedrulea.
O desfăşurare expoziţională care trădează căutările şi interogaţiile legitime ale vârstei
Expoziţia, cu genericul „Margini de seară” (titlul unei poezii de Ion Barbu), etalează un număr de 30 de lucrări, realizate în tehnică mixtă (pastel, ulei, acryl), executate în cea mai mare parte în primul an de studii la Facultatea de Arte Plastice, Decorative şi Design din cadrul Universităţii de Arte „George Enescu” din Iaşi.
Studentă în anul II, Oana Bedrulea, care a fost elevă la clasa de artă din Gura Humorului (iniţiată şi coordonată de prof. Corneliu Tincu şi continuată de prof. Viorel Ciocan) se prezintă în faţa publicului humorean cu o desfăşurare expoziţională care trădează căutările şi interogaţiile legitime ale vârstei.
Entuziasmul cromatic al lucrărilor
Întâmpinată cu bucurie de cetăţenii urbei, care au venit în număr mare la vernisaj în frunte cu primarul Marius Ursaciuc, Oana Bedrulea şi-a salutat oraşul cu entuziasmul cromatic al lucrărilor sale.
Directorul instituţiei muzeale, Vera Romaniuc, care a prezentat-o ca fiind o tânără care face cinste oraşului Gura Humorului, a semnalat prezenţa ei pe simeze în câteva expoziţii anterioare.
Cei care au văzut, cu câţiva ani în urmă, expoziţia cu genericul lucrativ „Atelier” (manifestare expoziţională de debut „cu caracter experimental” (aşa cum spunea Oana atunci), prin care „a dorit să testeze reacţia publicului”) au avut acum prilejul să remarce evoluţia artistică a tinerei creatoare.
„Lucrări vibrante” din care transpar „puritatea vârstei şi bogăţia de sentimente”
Primarul Marius Ursaciuc, care a mărturisit că o cunoaşte din vremea când abia învăţa să meargă şi „împrăştia culorile”, a felicitat-o pentru expoziţie şi i-a urat succes în cariera artistică.
Remarcând solidaritatea humorenilor cu artiştii locali, scriitorul şi artistul plastic Constantin Severin a subliniat diversitatea formulelor de expresie plastică (de la colaj, la pictura monocromatică) şi a apreciat „lucrările vibrante” din care transpar „puritatea vârstei şi bogăţia de sentimente”.
O tânără creatoare care, aşa cum a accentuat Constantin Severin, „are toate datele să crească frumos în artă” şi să se remarce în spaţiul european.