Sub egida Consiliului Judeţean Suceava, Biblioteca Bucovinei „I.G. Sbiera” şi Comunitatea Evreilor din Suceava a organizat ieri, la biblioteca judeţeană, o suită de manifestări dedicate Zilei Internaţionale de Comemorare a Victimelor Holocaustului.

Ca urmare a rezoluţiei adoptate de Organizaţia Naţiunilor Unite la data de 1 noiembrie 2005, Ziua Internaţională de Comemorare a Victimelor Holocaustului a fost stabilită pe data de 27 ianuarie, zi în care, în anul 1945, armata sovietică a eliberat deţinuţii din lagărul de la Auschwitz-Birkenau.

 

„Somnul raţiunii naşte monştri”

Manifestările de la biblioteca suceveană, iniţiate şi coordonate de scriitoarea Angela Furtună, au debutat cu un simpozion prezidat de prof. Sorin Golda, preşedintele Comunităţi Evreilor din Suceava.

După un moment de reculegere şi rostirea unei rugăciuni în ebraică, prof. Sorin Golda a vorbit despre lagărele morţii („construite într-o organizare de tip industrial”) şi despre victimele Holocaustului, făcând totodată referire la contemporaneitate şi la ororile care se petrec în anumite zone de conflict.

Subliniind că „somnul raţiunii naşte monştri”, prof. Golda a accentuat asupra necesităţii cunoaşterii istoriei, pentru ca asemenea lucruri să nu mai poată fi posibile.

Scriitoarea Angela Furtună, care a reliefat în faţa publicului (alcătuit cu precădere din tineri) că „pentru orice generaţie este important să aibă atitudine”,  a conturat efigiile unor scriitori din lumea evreiască, ale căror cărţi puteau fi văzute în expoziţia organizată cu acest prilej.

 

Comori ale gândirii, creaţiei şi artei iudaice

Vitrinele de pe holul de la etaj al bibliotecii sucevene prezentau, pe segmente clar definite, carte documentară, carte cu tematică istorică şi literară, studii iudaice.

Dintre lucrările expuse sub genericul „Comori ale gândirii, creaţiei şi artei iudaice”  am remarcat albumul „Sinagogi din România” (autori arh. Aristide Streja şi Lucian Schwarz), „Istoria teatrului evreiesc” (de Teşu Solomovici) sau „Cincizeci de evreice care uimesc lumea (Deborah Felder şi Diana Rosen).

Pe segmentul „Iudaism şi carte spirituală iudaică” se aflau „Talmudul - Cartea sfântă a evreilor”, „Misterele Kabalei”, „Etica evreiască şi modernitatea” (autor Alexandru Sofian), „Iudaismul” şi „Zoharul - Cartea sufletului”.

 

Literatură documentară şi istoria Holocaustului

Literatura documentară era reprezentată de volumele „O istorie a evreilor” (Paul Johnson), „Evreii din România în perioada comunistă” (Liviu Rotman), „România iudaică - O istorie neconvenţională a evreilor din România - 2000 de ani de existenţă continuă” (Teşu Solomovici).

Cărţi cu titluri interesante se aflau şi în vitrina care prezenta „Documente, tratate, istoria Holocaustului”: „Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iaşi - 29 iunie 1941 (de Jean Ancel), „Evreii din România. 1943-1944 - Bilanţul tragediei - Renaşterea speranţei”, „Raport final” (întocmit de Comisia Internaţională pentru Studierea Holocaustului în România).

O atenţie aparte a fost acordată memoriei Annei Frank, expoziţia prezentând albume de fotografii, ilustrate şi cărţi referitoare la destinul acesteia.

 

Rebecca Horn şi lucrări de artă digitală realizate de Angela Furtună

Cartea de artă viza creaţia artistei plastice Rebecca Horn, semnificativ fiind un album ilustrat cu desene, sculpturi şi instalaţii, creaţii realizate în intervalul 1964-2004.

Segmentul vizual al expoziţiei cuprindea şi o serie de lucrări de artă digitală („Shoah”) realizate în alb şi negru de Angela Furtună.

Manifestările de la Biblioteca suceveană au cuprins şi vizionarea unor filme („Auschwitz”, „Anne Frank”, „Lista lui Schindler”), audierea unor concerte înregistrate de muzică clasică (în interpretarea unor violonişti şi pianişti evrei) precum şi o incursiune în muzica klezmer.

În lipsa unui acord scris din partea Monitorului de Suceava, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi dacă inseraţi vizibil link-ul articolului Ziua Internaţională de Comemorare a Victimelor Holocaustului .

Comentarii