Printează articolul
Trimite e-mail
ø fişiere video
„Un moment important din istoria României”
Aşa cum a spus la vernisaj directorul general al CMB Suceava, Constantin-Emil Ursu, manifestarea „marchează un moment important din istoria României”.
Aducând mesajul Consiliului Judeţean, vicepreşedintele Vasile Ilie a subliniat faptul că Unirea Principatelor Române a reprezentat „actul istoric prin care s-au pus bazele statului românesc modern”.
Expoziţia, care va fi deschisă până pe data de 20 februarie a.c., cuprinde piese din colecţiile instituţiei muzeale sucevene (secţiile Istorie şi Memoriale) şi din cele ale Bibliotecii Bucovinei „I. G. Sbiera”, constând din documente, arme, obiecte de mobilier, litografii, tablouri, cărţi, medalii, precum şi un steag tricolor, care era arborat la castelul de la Ruginoasa.
„Eu trăiesc, restul trupului meu a fost topit”
Prezentarea expoziţiei a fost făcută de muzeograful Cristina Pînzaru, care a semnalat principalele exponate şi provenienţa lor în patrimoniul muzeului.
Steagul tricolor, încadrat de portretul domnitorului Alexandru Ioan Cuza şi al „Măriei Sale Elena Cuza, Doamna Românilor” (gravuri de epocă), marca centrul peretelui de fundal.
Pe un panou oval, o monogramă cu litere aurite a domnitorului.
Într-o vitrină, o serie de obiecte personale care au aparţinut domnitorului: o călimară masivă cu decor baroc, o pereche de pinteni, un pumnal de vânătoare şi un press-papier din bronz, decupat din ţeava unui tun, datat 11 februarie 1866.
Pe o parte a fragmentului de metal, în relief, o coroană princiară, pe cealaltă o inscripţie gravată: „Trupul tunului meu a fost unul din cei doi martori duşi la Palat cu roţile învălite în paie. Eu trăiesc, restul trupului meu a fost topit”.
Arme de epocă şi documente originale
Sub sticla altor vitrine, arme de epocă: pistoale, revolvere (tip Lefaucheaux MD 1864-1865, fabricate la Bucureşti) şi săbii ofiţereşti.
Pot fi văzute de asemenea în original o serie de documente: un bilet de intrare la deschiderea Divanului ad-hoc din 22 septembrie 1857, un bilet de intrare în sala Adunării Generale din Bucureşti, din 22 ianuarie 1859, Proclamaţia lui Cuza de la Ruginoasa, de la 18 iulie 1865, un Paşaport eliberat de Departamentul Treburilor Străine al Principatelor Unite pentru ieromonahul Domiţian, pentru o călătorie în Austria (august-septembrie 1865), sau un Permis de liberă trecere a bricului Elpis (iunie 1860).
Ambient de epocă
În încăperea alăturată, ambientul de epocă a fost realizat printr-o serie de piese de mobilier: scaune cu tapiţerie din piele, o noptieră cu oglindă, o măsuţă ovală cu motiv decorativ sculptat. Atmosfera este întregită de draperii grele din pluş vişiniu, cu şnururi cu ciucuri aurii, şi de o lampă cu cilindru.
Într-o altă vitrină sunt expuse o serie de „ustensile pentru servit delicatese” din metal argintat, o bombonieră din argint, sau un serviciu de cafea din metal.
Albume cu fotografii, litografii de epocă, piese de medalistică, diverse alte documente şi carte veche contribuie la definirea perioadei în care s-a înfăptuit actul „Unirii celei Mici”, care a adus sub acelaşi sceptru Moldova şi Muntenia.
O expoziţie care încă de la deschidere a trezit interesul vizitatorilor.
Un exponat unicat
Steagul prezentat în expoziţie a intrat în patrimoniul muzeului sucevean în anul 1986, fiind înregistrat ca „Drapel Cuza”, cu o valoare de... 250 de lei vechi.
Steagul (care are în prezent o valoare estimată de circa 5.000 de euro) este datat din anii 1959-1866.
Tricolor, cu dimensiunile 2,15 x 1,43 m, steagul este alcătuit din trei fâşii de stofă de lână (roşie, galbenă şi albastră) prezentând în centru o coroană princiară brodată din mătase şi „închisă pe margini cu fleuroni”.
Exponatul este unicat şi, aşa cum spun muzeografii suceveni, era arborat la castelul din Ruginoasa atunci când domnitorul se afla la reşedinţa sa de familie.
