Biblioteca publică suceveană, care din anul 1993 poartă numele cărturarului cernăuţean I.G. Sbiera, dispune de un fond documentar care vizează în mod exclusiv Bucovina.

 

Peste 14.000 de volume, 450 de manuscrise şi Depozitul legal de tipărituri

De neimaginat înainte de 1989, când numele Ducatului Bucovina era radiat din istorie, „Fondul Bucovina”, constituit în principal din donaţii, are ca nucleu biblioteca profesorului Ion Sbiera (nepotul lui I.G. Sbiera) şi a soţiei sale Ilaria, donaţie care constă în peste 3.300 de publicaţii (cărţi, reviste, partituri), multe dintre ele cu autografele unor personalităţi bucovinene.

Înfiinţat ca secţie de sine stătătoare a bibliotecii sucevene, „Fondul Bucovina” cuprinde în prezent peste 14.000 de volume, exceptând manuscrisele (circa 450) şi publicaţiile care constituie Depozitul legal (constituit în baza Legii nr. 111/1995, care conţine presa scrisă locală şi tipăriturile editurilor şi tipografiilor sucevene).

Fondul mai are în păstrare o serie de documente originale, corespondenţă, fotografii, o mică pinacotecă şi câteva piese de medalistică.

 

Fondul secret

La biblioteca suceveană exista şi înainte de 1989 un fond de carte secret (la care publicul cititor nu avea acces, sau la care se putea ajunge numai cu aprobare specială), alcătuit din publicaţii (cărţi, presă veche…) neagreate ideologic, aparţinând unor autori puşi la index, sau care făceau referire la Bucovina.

O serie de intelectuali din zonă, sau cu origini în Bucovina, au făcut donaţii instituţiei de carte sucevene încredinţând spre păstrare şi utilizare cărţile din bibliotecile personale, manuscrise, documente şi fotografii.

Ca urmare a demersurilor şi tenacităţii regretatului prof. Emil Satco, la data de 1 decembrie 1993 s-a obţinut aprobarea înfiinţării secţiei “Fondul Bucovina”, care permite cititorilor, în regim de sală de lectură, accesul la publicaţiile de care dispune.

 

Mari donatori

Secţia cuprinde aşadar colecţii grupate pe trei categorii: fondul de donaţii, fondul cu lucrări despre Bucovina şi despre bucovineni, sau lucrări (din diverse domenii) aparţinând unor autori bucovineni, precum şi Depozitul legal, constituit în baza Legii nr. 111/1995.

Alături de familia Sbiera, printre marii donatori ai bibliotecii sucevene, care au contribuit astfel la constituirea „Fondului Bucovina”, se numără economistul şi statisticianul Ion Negură, geograful George Nimigean, botanistul Emilian Ţopa, juriştii Erast Tarangul şi Dragoş Rusu, sociologul Traian Brăileanu, muzicologul Liviu Rusu, acad. Vladimir Trebici, scriitorii George Drumur, Traian Chelariu, Dragoş Vicol, Constantin Ştefuriuc.

 

Manuscrise nevalorificate

Una dintre cele mai mari donaţii este cea a geografului George Nimigean, care conţine şi manuscrisul (din păcate încă nevalorificat) lucrării „Huţanii din Bucovina”.

O donaţie bogată de partituri şi manuscrise a făcut muzicologul Grigore Macovei, iar preotul Nicolae Pentelescu a dăruit bibliotecii sucevene foarte multe documente şi mărturii care vizează înfiinţarea şi activitatea desfăşurată de corurile laice şi bisericeşti din Bucovina (între care peste 20 de albume cu fotografii reunite sub genericul „Un veac de muzică corală în Ţara de Sus”).

Aşa cum ne-a spus bibliotecara Simona Teodora Adamovici, foarte multe din manuscrisele aflate în inventarul „Fondului Bucovina” nu au fost valorificate şi stau la dispoziţia celor interesaţi, care pot să le publice cu acordul familiei donatorului.

 

Documente originale, ilustrate, fotografii, portrete pictate

Fondul păstrează şi un număr de 52 de documente vechi, în original, diplome, certificate, acte de vânzare-cumpărare şi de proprietate funciară (cel mai vechi document datează din anul 1860).

Corespondenţa cuprinde un număr de cca. 600 de unităţi grupate pe donatori.

Există şi o colecţie de cărţi poştale ilustrate (peste 1.000), mai multe albume cu fotografii, precum şi 10 fotografii originale înrămate ale unor personalităţi bucovinene.

Mica pinacotecă este formată din portrete (cum sunt cele ale lui I.G. Sbiera şi Ciprian Porumbescu, pictate de artistul plastic Ion Grigore, sau portretul în creion al lui Constantin Ştefuriuc, realizat de Vigh Istvan), dar se păstrează şi un tablou de mari dimensiuni cu Palatul Mitropolitan de la Cernăuţi, al cărui autor este necunoscut.

 

Un adevărat tezaur de informaţie

Bibliotecara Simona Teodora Adamovici a precizat că „Fondul Bucovina” este cu precădere vizitat de studenţi şi cercetători, în anul 2008 numărul utilizatorilor fiind de circa 600 de persoane.

Prof. dr. Alis Niculică, şef birou în cadrul Bibliotecii Bucovinei „I.G. Sbiera”, ne-a spus că spaţiul nu este destinat numai lecturii şi cercetării, ci şi desfăşurării unor activităţi de profil: seminarii şi întâlniri, lansări de carte, activităţi care-i implică pe elevii şi studenţii de la biblioteconomie de la Colegiul Naţional „Mihai Eminescu” şi Universitatea „Ştefan cel Mare”.

Pentru viitor se intenţionează organizarea unor cursuri gratuite de limbi străine (germană şi ucraineană), limbi atât de necesare în perimetrul multietnic bucovinean.

„Fondul Bucovina”, un adevărat tezaur de informaţie, aşteaptă să fie cercetat.

„Frumosul în piele de tigru”

Un colţ al încăperii de la etajul bibliotecii sucevene ne aminteşte de poetul Constantin Ştefuriuc.

Biroul de lucru, un corp de bibliotecă plin cu cărţi, o ladă cu manuscrise şi câteva obiecte personale (o lampă cu petrol, un ceas deşteptător), care i-au aparţinut poetului udeştean, sunt grupate lângă fereastră.

Pe perete, chipul creionat delicat al „frumosului în piele de tigru” în portretul realizat de artistul plastic Vigh Istvan.

În lipsa unui acord scris din partea Monitorului de Suceava, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi dacă inseraţi vizibil link-ul articolului „Fondul Bucovina”, un tezaur de informaţie.

Comentarii