Printează articolul
Trimite e-mail
„Sunt vechi, domnilor...”
„Sunt vechi, domnilor, sunt vechi, s-au împlinit 70 de ani de când stau fără întrerupere pe scenă, 70 de ani care înseamnă jumătate din istoria teatrului românesc”, şi-a început confesiunile despre viaţă şi artă Radu Beligan, aşezat pe un fotoliu şi vegheat de un ceas mare din lemn.
La vârsta de 90 de ani, pe care o va împlini luna viitoare, „când fiecare zi este un cadou ceresc”, actorul s-a simţit obligat să împărtăşească câte ceva din secvenţele, ciudăţeniile şi surprinzătoarele întâmplări care au făcut istorie în teatru.
„Misterul creaţiei îl poţi descoperi doar singur”
Radu Beligan a explicat că aceste gânduri ale sale vor fi folositoare pentru spectatori, dar şi pentru tinerii aspiranţi la teatru. El a spus că arta actorului se poate deprinde la şcoală (unele legi, unele reguli tehnice), dar că „misterul creaţiei îl poţi descoperi doar singur, foarte greu, de-a lungul a mulţi ani”.
Confesiunile despre viaţă şi artă au fost întrerupte pe parcursul spectacolului (prin intermediul unui video proiector) de secvenţele din emisiuni televizate, fotografii sau fragmente de arhivă audio cu vocile şi reprezentaţiile unor mari actori români.
Prieteni care i-au marcat viaţa
Maestrul a mărturisit că marea lui izbândă este că şi-a păstrat până azi „starea de elev”. „Peste o lună împlinesc 90 de ani şi mă pregătesc să învăţ un rol. (...) Uneori simţi că Dumnezeu ţi-a pus un deget pe frunte”, a mai spus Beligan. Acest sentiment a fost trăit de actor la Moscova, după spectacolul „Revizorul”.
Radu Beliga a vrut să-i cunoaştem şi noi pe oamenii importanţi din viaţa lui, care i-au marcat cariera. I-a amintit pe Aura Buzescu, Nicolae Băltăţeanu, Lucia Sturdza Bulandra, Iancovescu, Calboreanu, Giugaru, Vasiliu-Birlic, George Vraca (un fragment înregistrat cu timbrul inimitabil al vocii lui Vraca), Victor Ion Popa, Gheorghe Timică sau Eugene Ionesco.
Poate de aceea, Radu Beligan împărtăşeşte ideea că un artist este suma întâlnirilor sale, dar şi rezultatul unui proces de învăţare continuu.
„Singurul teatru care nu se va demoda este acela care pune degetul pe carnea vie a vieţii”, a spus Beligan.
„Călătorie (...) la clasa I”
La finalul spectacolului, Radu Beligan le-a declarat iubirea sa veşnică spectatorilor, cei care, după cum s-a confesat, l-au făcut ceea ce este astăzi. A primit flori şi a fost aplaudat minute în şir.
Având ca fundal melodia lui Frank Sinatra „My Way”, Radu Beligan a încheiat seara magică de miercuri cu aceste cuvinte: „Călătoria aceasta este scurtă, să încercăm să o facem la clasa I”.
Actorul a lansat la Suceava şi manuscrisul autobiografic „Note de insomniac”. Sucevenii care şi-au cumpărat volumul au primit, după spectacol, autografe de la autor.
