Complexul Muzeal Bucovina (CMB) Suceava deţine cea mai importantă colecţie de textile arheologice din România.

Bazele acestei colecţii, care - aşa cum am aflat de la arheologul dr. Paraschiva-Victoria Batariuc - numără în prezent peste 30 de piese de sine stătătoare, cărora li se adaugă însă numeroase fragmente textile şi de pasmanterie (dantelă realizată cu fir metalic din argint sau argint aurit), „au fost puse odată cu descoperirea întâmplătoare, în anul 1968, a unui guler de dantelă, cu fir de argint răsucit pe mătase, într-un mormânt din preajma Bisericii Sf. Dumitru din Suceava, guler care a fost datat ca fiind din sec. al XVII-lea”.

 

Fragmente de veşminte

Fragmente de veşminte din perioada medievală au fost găsite însă şi mai devreme, cu prilejul săpăturilor arheologice efectuate începând cu anul 1951 pe Câmpul Şanţurilor, din imediata apropiere a Cetăţii de Scaun a Sucevei, săpături care s-au soldat cu descoperirea unor obiecte foarte diverse.

„În cuprinsul necropolei de pe Câmpul Şanţurilor - subliniază dr. Paraschiva-Victoria Batariuc - vastul platou de lângă Cetatea de Scaun a Sucevei, au fost găsite câteva cavouri în care se aflau şi fragmente de veşminte.

Este vorba de piepţii unei cămăşi, de manşete şi de gulere, ca şi bucăţi foarte mici de pasmanterie din fir de argint aurit”.

„O parte din aceste obiecte textile - a precizat ea - au fost duse la Institutul de Arheologie din Bucureşti, unde au stat până prin anii 1997, când au fost readuse la Suceava”.

 

O colecţie foarte complexă

Aşadar, primele textile arheologice care au intrat în patrimoniul muzeului sucevean au fost cele descoperite în mormântul de la Biserica Sf. Dumitru,  cărora li s-au alăturat, din anul 1970, „fragmentele de manşete brodate cu fir de argint, descoperite, tot întâmplător şi tot într-un cimitir, pe strada Dobrogeanu Gherea”.

Cercetările arheologice efectuate apoi la Biserica Sf. Ioan Botezătorul din Siret, la Fântâna Mare, la Biserica Sf. Gheorghe - Mirăuţi din Suceava, la Mănăstirea Probota, la Biserica Sf. Nicolae construită la Bălineşti de logofătul Nicolae Tăutul au îmbogăţit colecţia de textile arheologice ale muzeului sucevean.

Colecţia de textile arheologice este, aşa cum a accentuat dr. Paraschiva-Victoria Batariuc, foarte complexă, fiind vorba de veşminte bărbăteşti, femeieşti şi de copii, îmbrăcăminte pentru laici sau vestimentaţie clericală.

 

Restaurarea textilă, o activitate dificilă şi delicată

Cea mai mare parte din aceste piese textile au fost restaurate în Laboratorul zonal de conservare-restaurare din cadrul CMB Suceava, laborator în cadrul căruia funcţionează unul din atelierele de restaurare textilă apreciat ca fiind cel mai activ şi cu rezultatele cele mai spectaculoase din ţară.

Deşi în România restaurarea textilelor arheologice este încă un domeniu de pionierat, la CMB Suceava există un colectiv specializat constituit ca urmare a dimensiunilor, valorii şi necesităţilor de conservare şi restaurare a patrimoniului textil existent.

Aşa cum a spus arheologul dr. Paraschiva-Victoria Batariuc, o echipă de specialişti polonezi a efectuat restaurarea obiectelor textile găsite în anul 1964 la Voroneţ, în  mormântul vornicului Grigorcea, piese care se află la Muzeul Naţional de Artă.

„Din păcate - a precizat ea - restaurarea făcută de specialiştii polonezi, care au folosit tehnici care păreau foarte moderne şi revoluţionare la momentul respectiv, s-a dovedit destul de nefericită, astfel că piesele nu se află acum în cea mai bună stare”.

Într-adevăr, activitatea de restaurare textilă este foarte dificilă şi delicată, presupune multă răbdare şi o tehnică desăvârşită.

Ca un exemplu, numai piepţii cămăşii descoperite la Probota au necesitat aproape trei ani de muncă.

 

Atelierul de restaurare textile

În prezent, întrucât în locul imobilului de pe strada Dragoş Vodă în care a funcţionat până la sfârşitul anului trecut laboratorul zonal sucevean urmează să fie construit un laborator modern, colectivul de restauratori, cu tot echipamentul şi tehnica din dotare precum şi cu întreg inventarul de piese aflat în diverse etape de restaurare, s-a instalat şi-şi continuă activitatea în Laboratorul de conservare etnografică de la Muzeul Satului Bucovinean.

Atelierul de restaurare textile are un colectiv alcătuit din coordonator ing. Eugenia Sidoriuc şi restauratorii Lidia Romaşcu, Maria Papuc şi Elena Marţineac.

Într-una din încăperile laboratorului am putut vedea piesele aflate atât în tratament pentru restaurare cât şi după tratament aşteptând, aşa cum a precizat Eugenia Sidoriuc „procesul de consolidare pe suport nou”.

Textilele arheologice sunt aşezate pe un suport etajat, conţinând, de jos în sus, în cutii de carton, fragmente textile amestecate cu pământ şi diverse resturi din locurile de prelevare, mai apoi piese curăţate de resturi şi, pe rafturile superioare, piesele la care s-a început „tratamentul de curăţire uscată”.

Tot în cutii sunt păstrate fragmente de pasmanterie, fire metalice, diverse accesorii vestimentare.

*                    

Parte din piesele colecţiei de textile arheologice au făcut, cu câţiva ani în urmă, obiectul unei expoziţii deosebite prezentată la Muzeul de Istorie, cu genericul „Mode şi veşminte din trecut - sec. XV - XVII”.

Expoziţia a beneficiat şi de un catalog ilustrat intitulat „Comori arheologice restaurate în Bucovina”, catalog care s-a bucurat de aprecierea participanţilor la Conferinţa „Dyes in History and Archaeology” organizată în anul 2006 la Suceava.

În lipsa unui acord scris din partea Monitorului de Suceava, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi dacă inseraţi vizibil link-ul articolului Colecţia de textile arheologice a Complexului Muzeal Bucovina.

Comentarii