Cele două tabere internaţionale de creaţie care se desfăşoară în aceste zile pe teritoriul judeţului Suceava, Tabăra de creaţie plastică de la Bivolărie, cu genericul “Bucovina, trecut prezent şi viitor”, iniţiată de prof. Ioan Bodnar cu sprijinul financiar al Uniunii Ucrainenilor din România, şi Tabăra meşterilor populari de la Păltinoasa, organizată, sub egida Asociaţiei Meşterilor Populari din Moldova, de meşterul cioplitor Toader Ignăteascu, au realizat miercuri seara joncţiunea, cu efective complete, pe malul pârâului Bucovăţ.

 

Pictori plein-air-işti şi meşteri populari

O primă întâlnire, la nivel de reprezentanţi, a avut loc, cu câteva zile în urmă, la Târgul Meşteşugarilor de la Zilele Humorului, unde meşterul Toader Ignătescu (cel care a expus o junincă bucovineană cioplită din lemn alături de portretele caricaturizate ale şefilor de state şi parlamentarilor europeni semnate de maestrul Ştefan Popa POPA’S) le-a adresat artiştilor din tabăra de pictură de la Bivolărie invitaţia de a veni la cabana sa de vacanţă, care găzduieşte cea de-a IV-a ediţie a unei tabere private care constituie un exemplu în perimetrul bucovinean.

Aşadar cei nouă artişti plastici care fac parte din echipa care încheie tabăra de plein air-işti (pictori care lucrează în aer liber) de la Bivolărie (gruzinul Nugzar Paksadze, estonianul Ruudi Treu, cehul Roman Harevski, poloneza Dorota Komar, bulgăroaica Emilija Boiadjeva şi Vasil Ivanchuk împreună cu fiica sa Olga din Republica Moldova, precum şi cei doi bucovineni, rădăuţeanul Ioan Bodnar şi humoreanul Radu Bercea) s-au întâlnit cu meşterii populari din tabăra de la Păltinoasa (basarabenii Ştefan şi Anişoara Ciumaşu, Grigore Păstârnac, Vitali Grumeza, Victor Brighidin, Natalia Cangea şi românii Silvia Cozmâncă, Ioan Laza, Alex Toderaşcu şi, desigur, gazdele Toader Ignătescu şi fiica sa Irina).

 

Demonstraţii de lucru

O întâlnire în care s-au creat legături de prietenie, s-a făcut schimb de adrese şi s-au lansat invitaţii reciproce, s-au schimbat impresii, dar s-au făcut şi demonstraţii de lucru.

Demonstraţii, desigur, la nivel de lideri de grup. Cum Toader Ignătescu şi Nugzar Paksadze şi-au impus supremaţia încă de la Zilele Humorului (când au pozat, ce-i drept, ţinând în mână câte o ghioagă în loc de sceptru) cei doi au intrat în „arenă” realizând un veritabil spectacol demonstrativ: cioplitorul bucovinean efectuând, pe loc, o mască din lemn, iar pictorul gruzin (care a părăsit Caucazul şi litoralul Mării Negre pentru a se stabili pe ţărmul Mării Baltice, la Riga, în Letonia) şi-a aşezat pânza pe şevalet şi i-a pictat portretul.

Tentat de sculele de cioplit, cehul Roman Harevski s-a apucat şi el să cioplească o mască.

 

Limba comună a creaţiei

Dacă meşterii cioplitori basarabeni împreună cu confraţii români au realizat, în câteva zile, o nouă punte peste pârâul Bucovăţ, iar împletitorii din nuiele de răchită, din fibre vegetale sau din sfoară au sporit zestrea cabanei cu piese noi, întâlnirea membrilor celor două tabere de creatori a constituit un prilej pentru meşterul bucătar (în bucate tradiţionale moldoveneşti), Anişoara Ciumaşu din Chişinău, de a-şi dovedi măiestria.

Tochitura cu mămăligă i-a adunat pe toţi la masă şi, indiferent de limba vorbită, aprecierile au fost unanime.

„Artiştii - aşa cum a spus Nugzar Paksadze - au limba lor, limba creaţiei, care nu are frontiere”.

„Aşa cum ne-am aşezat noi la această masă - a adăugat el - unde există loc şi bucate pentru fiecare, ar trebui să se aşeze întreaga omenire. O masă mare, la care toţi oamenii să stea alături şi să fie prieteni”.

În lipsa unui acord scris din partea Monitorului de Suceava, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi dacă inseraţi vizibil link-ul articolului Artişti fără frontiere.

Comentarii