Distribution Magi
Distribution Magi
Distribution Magi
 
sâmbătă, 21 iun 2008 - Anul XIII, nr. 144 (3825)
ANUNŢURI ONLINE:
Acum: 0°C.
La noapte: °C. Meteo
Anunţuri OnlineMonitorulTVAlbum Foto
HoroscopRedacţiaPublicitate
Curs valutar euroEUR:Tendinta4,973 lei
Curs valutar dolar americanUSD:Tendinta4,6085 lei
Newsletter Monitorul de Suceava RSS Monitorul de Suceava Monitorul de Suceava pe YouTube Monitorul de Suceava pe Twitter Monitorul de Suceava pe Facebook
Printeaza articolulPrintează articolul |  Trimite prin e-mailTrimite e-mail |   ø imagini |   ø fişiere video

ZOOM IN EUROPA

HUNTINGTON - după 40 de ani de profeţii politice

de
(citeşte alte articole de la acelaşi autor)

Viziuni asupra lumii noastre. Uluitoarea lor schimbare

După 1920, „lumea” era gândită în două proiecţii: Occidentul şi „ceilalţi”.Deşi perioada dintre anii 1800 – 1920 fusese dominată de o tendinţă de evoluţie a lumii occidentale către democraţie, primul război mondial a stopat acest fenomen prin declanşarea epidemiilor de fascism, comunism, aşadar de spirit totalitar. Cel de-al doilea război mondial a generat Războiul Rece globalizat, pe durata căruia lumea era împărţită în trei blocuri cu caracter politic-economicmilitar: „Lumea liberă”, „Blocul comunist” şi „Naţiunile nealiniate”. În 1990, devenită „euforică” (cf. Samuel P. Huntington), lumea se iluzionase cu erzaţul armoniei (de parcă, brusc, raiul ar fi fost posibil pe pământ), iar unul dintre preşedinţii importanţi ai lumii declama că „nu mai studiem războiul pentru că războiul nu mai există”. Repede dezmeticită după acest opium delirant, istoria planetei a urmat din nou traiectoria fărâmiţării prin multiplicarea  conflictelor interetnice sau de „purificări etnice” (cf. Idem), prin declinul legii şi al ordinii, prin apariţia de modele noi de alianţe şi de conflict, prin renaşterea totalitarismului (neo-fascism şi neo-comunism), prin intensificarea fundamentalismului religios, prin sfârşitul etapei yes-man-ilor. Ceea ce Huntington prezicea la începutul anilor 90 se  adevereşte astăzi în mare măsură, iar apariţia din 1968 a cărţii sale Political order în changing societies (Ordinea politică în schimbarea societăţilor) rămâne un eveniment epocal pentru înţelegerea schimbărilor din lumea în care trăim. La vremea respectivă, în plin război rece, Huntington afirma, ca teză capitală a teoriei sale, că „violenţa şi instabilitatea caracteristice perioadei de după al doilea război mondial au fost în mare parte produsul schimbărilor sociale rapide  şi al rapidei mobilizări a noilor grupuri în cuplurile politice cu dezvoltare lentă a instituţiilor politice”. Lumea actuală, la aproape douăzeci de ani după descompunerea blocului URSS, repetând circumstanţialitatea enunţată de Huntington, este o lume de civilizaţii, în care se pot descrie câteva dominante: occidentală, latino-americană, africană, islamică, chineză, hindusă, ortodoxă, budistă, japoneză. Culturile neoccidentale câştigă putere economică şi încredere, afirmându-şi din ce în ce mai decis valorile culturale proprii, simultan cu respingerea valorilor occidentale. Hungtington îl cita pe Kissinger, care estima că în jurul anilor de după 2000, lumea va fi condusă de cel puţin şase mari puteri: USA, Europa, China,  Japonia, Rusia şi probabil India, alături de câteva state mai mici, iar aceste şase puteri aparţin, după cum se poate vedea, de cinci civilizaţii foarte diferite şi chiar antagoniste. Teoria lui Huntington, după sfârşitul limitelor teoriilor lui Fukuyama, conchide că „în această lume nouă, politica locală este politica etnicităţii, iar politica globală este politica civilizaţiilor. Rivalitatea dintre puteri este înlocuită de ciocnirea civilizaţiilor”.

 

Cultura - magnetismul civilizaţiilor şi elixirul supravieţuirii

Cultura este forţa fundamentală în lumea de după căderea Zidului Berlinului. Ea uneşte sau dezbină. A se rememora cazul conflictelor din fosta Iugoslavie, unde Rusia a ajutat diplomatic pe sârbi, în timp ce Arabia Saudită, Turcia, Iran şi Libia au procurat bani pentru arme pentru bosniaci, nu datorită raţiunilor ideologice, politice sau economice , ci datorită înrudirii culturale. Astfel, popoarele separate de ideologie, dar având o cultură comună, se unesc (vezi cazurile celor două Corei sau diferitele Chine), în timp ce societăţi unite de ideologie dar divizate de civilizaţie, se separă, aşa cum s-a întâmplat cu Uniunea Sovietică, sau sunt supuse unei presiuni intense, aşa cum este cazul cu Ucraina, Nigeria, Sudan etc.

Argumentul culturii comune a populaţiei româneşti din România şi a celei din Basarabia şi Ucraina, ca şi pericolul reprezentat de aceasta, văzute prin prisma teoriei lui Huntington, i-a pus în gardă după 1990 pe strategii  rusofoni din teritoriile româneşti anexate de defunctul URSS. Ei au inventat găselniţa cu „limba moldovenească” tocmai pentru a rupe tradiţia culturii şi limbii româneşti şi a preîntâmpina şansele de unificare  cu ţara-mamă – România a provinciilor noastre supuse silnic rusificării.

A nu se uita: Jacques Delors afirmase undeva că „viitoarele conflicte vor fi declanşate mai degrabă de factori culturali decât de economie sau de  ideologie”.

 

Şansele democraţiei de a se îndepărta sau apropia de noi

Huntington atrage atenţia asupra compatibilităţii cu democraţia a celor câteva culturi aflate în ring: cele care au o moştenire creştin-occidentală, fac progrese în direcţia dezvoltării economice şi a politicii democrate; şansele pentru dezvoltarea economică şi politică sunt incerte în ţările ortodoxe; şansele acestei dezvoltări democrate în republicile musulmane sunt aproape inexistente.

Această lume post comunistă care a început după 1990 este o structură multipolară şi multicivilizaţională, în care punctele culturale comune şi diferenţele configurează interesele, antagonismele şi asocierile dintre state întru crearea ordinii politice globale şi a ritmului de evoluţie a civilizaţiilor dominante. Aeastă imensă configurare planetară, poate favoriza evoluţia în bine a României sau o poate stopa.

În fond, Cortina de Fier s-a mişcat cu câteva sute de kilometri mai la est, ea fiind acum linia care separă popoarele creştinătăţii occidentale de popoarele ortodoxe şi musulmane

La 40 de ani de la apariţia tratatului lui Huntington, merită să reflectăm cum se cuvine la viitorul nostru, privind în ştiinţa istorică şi politică, în dinamica civilizaţiilor şi a culturilor, nu numai în rafturile mall-urilor.

În lipsa unui acord scris din partea Monitorului de Suceava, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi dacă inseraţi vizibil link-ul articolului HUNTINGTON - după 40 de ani de profeţii politice.
 Vizualizări articol: 686 | 
Notează articolul: 
  • Nota curentă 5.00/5
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
 | Nota curentă: 5.0 din 1 vot
HUNTINGTON - după 40 de ani de profeţii politice5.051

Comentarii

Monitorul de Suceava nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.


Timpul de 60 zile în care puteaţi posta comentarii pe marginea acestui articol a expirat.



RE-PAIR
Directia Generala Anticoruptie
Meniul ZILEI în restaurante sucevene

HaiHui prin Bucovina

Alte titluri din Cultural local

Ştiri video

Ultima oră: naţional - internaţional

Alte articole

Gala Top 10 Suceveni

Top Articole

Mersul trenurilor de călători

SONDAJE

Consideraţi Legea antifumat în spaţiile publice o măsură bună?

Da
Nu
Nu mă interesează

Fotografia zilei - fotografie@monitorulsv.ro

Fotografia zilei