Google
 
miercuri, 9 ian 2008 - Anul XIII, nr. 6 (3687)
ANUNŢURI ONLINE:
Acum: 0°C.
La noapte: °C. Meteo
Anunţuri OnlineMonitorulTVAlbum Foto
HoroscopRedacţiaPublicitate
Curs valutar euroEUR:Tendinta4,6519 lei
Curs valutar dolar americanUSD:Tendinta3,9743 lei
Newsletter Monitorul de Suceava RSS Monitorul de Suceava Monitorul de Suceava pe Google+ Monitorul de Suceava pe YouTube Monitorul de Suceava pe Twitter Monitorul de Suceava pe Facebook
Printeaza articolulPrintează articolul |  Trimite prin e-mailTrimite e-mail |  Trimite pe Yahoo MessengerMessenger |   3 imagini |   ø fişiere video

Colecţie de flori de mină

„Florile” care nu se ofilesc niciodată

de
(citeşte alte articole de la acelaşi autor)

Inginerul Iulian Dziubinschi, inspector tehnic în cadrul Administraţiei Pieţelor din municipiul Suceava, cunoscut ca plastician pentru lucrările sale de pictură pe lemn, piatră sau sculptură cu tematică preponderent religioasă, premiat recent la secţiunea de grafică a ediţiei 2007 a Salonului anual al artiştilor plastici amatori din judeţul Suceava, este şi un pasionat şi original  colecţionar.

Original pentru că, cel puţin în municipiul Suceava, nu are un concurent în domeniu, iar colecţia sa de mostre mineralogice, alcătuită din cca. 400 de piese, cristale şi flori de mină, autohtone dar şi exotice, cuprinde şi o serie de rarităţi care nu pot fi văzute în colecţia de mineralogie din cadrul Muzeului de Ştiinţele Naturii.

Chiar dacă cea mai mare parte a colecţiei sale este alcătuită din cristale extrase din minele de pe teritoriul ţării, cele cca. 40 de mostre exotice (10% din colecţie) provin din teritorii îndepărtate (Pakistan, Brazilia, Madagascar, Africa de Sud).

O tradiţie de familie

Iulian Dziubinschi, care face parte din comunitatea etnică poloneză din Bucovina, spune că pasiunea sa pentru minereuri este o tradiţie de familie.

Bunicul său, miner instruit la celebra mină de sare de la Wieliczka, a lucrat la Salina de la Cacica. De la el păstrează şi astăzi un manual de chimie şi mineralogie, tipărit în anul 1910 la Viena, carte care, aşa cum povesteşte el, a fost ascunsă în beci în timpul celui de-al doilea război mondial, atunci când populaţia s-a retras din zonă din pricina ofensivei sovietice, şi a fost găsită, când familia a revenit acasă, parţial distrusă, cu paginile rupte, aruncată în noroiul din curte.

Aşadar, primele cristale de sare aduse acasă de bunicul său au fost cele care i-au trezit interesul pentru minerale.

Copil fiind, a început să adune bucăţi de rocă de pe culmea dealului din preajma salinei, pietre frumos colorate sau cu forme ciudate.

Eşantioane reprezentative şi spectaculoase

Iulian Dziubinschi mărturiseşte că în anii regimului comunist era foarte greu să-şi procure cristale şi flori de mină din ţară, ca să nu mai vorbim din străinătate.

Abia din anul 1990, cu prilejul diverselor târguri meşteşugăreşti la care a început să participe cu lucrări de pictură pe piatră sau pe coajă de arbori, a intrat în contact cu negustorii de suveniruri care aduceau spre vânzare mostre de minereuri, flori de mină şi cristale neprelucrate.

S-a documentat, şi-a procurat cărţi de mineralogie şi a accesat sit-urile specializate de pe Internet de unde s-a informat cu privire la tipurile şi varietăţile de cristale şi s-a pus la punct cu preţurile din ofertele magazinelor virtuale.

A intrat totodată în contact cu negustorii şi cu colecţionarii din domeniu şi, treptat, achiziţionând eşantioanele care îi plăceau, fie că erau reprezentative pentru mineralul respectiv,  sau erau spectaculoase ca formă de cristalizare, culoare sau transparenţă, colecţia sa a prins să se închege.

O atmosferă de basm

În apartamentul său situat în cartierul sucevean Obcini, pe rafturile corpurilor de bibliotecă ale mobilei din sufragerie sunt înşiruite, într-o ordine stabilită în funcţie de tipul cristalelor, de zona lor de provenienţă, dar ţinând cont totodată şi de alăturarea lor sub aspect estetic, eşantioane de minereuri, piese mari cu inflorescenţe cristalizate spectaculoase, sau mai mici, dar cu transparenţe şi culori fascinante.

De la ametistul violet („piatra spiritualităţii”, o varietate de cuarţ cu impurităţi de cupru şi mangan), la rodocrozitul de Cavnic (piatră semipreţioasă de culoare roz), de la cristalele de manganocalcit sau stibină, la frumoasele varietăţi de beril (mineral din clasa ciclosilicatelor), ca acvamarinul din Pakistan sau Namibia, smaraldul de Urali sau Madagascar (provenit de la mina din Antsirabe) ori multicolorele turmaline din Brazilia, fragmentele de minereu, monocristale sau conglomerate care alcătuiesc flori de mină (flori care nu se ofilesc niciodată) creează în încăpere, prin transparenţa, coloritul şi lumina captată şi reflectată, o atmosferă de basm.

Acvamarin, topaz şi jasp „ochi de tigru”

Cele mai valoroase piese din colecţie, apreciază el, ar fi mostrele de acvamarin (cristal din care, pe la 1300, s-au tăiat primele lentile de ochelari) şi de topaz (piatra despre care se spune că poate calma marea pe timp de furtună şi poate înzestra bărbaţii cu inteligenţă) din Pakistan, monocristale care par şlefuite, deşi sunt în stare naturală, cu valori cuprinse, potrivit mărimii  lor, în magazinele virtuale, între 700 şi 1000 de euro.

Mostrele la care ţine cel mai mult sunt nişte achiziţii relativ recente şi sunt autohtone, din mina de la Cavnic, fiind vorba de o piesă rară, prin mărimea cristalelor, de barită şi de o manganocalcită fluorescentă.

Îi place în mod deosebit, pentru forma de cristalizare alcătuită dintr-un cristal principal pe care se află alte câteva cristale secundare, o mostră de turmalină roşie, dar şi un fragment de jasp „ochi de tigru” de Transvaal (din Africa de Sud) care prezintă caracteristica specială de şatoianţă (de la chatoyante), prin care reflexele şi intensitatea luminii variază pe suprafaţa pietrei pe direcţiile de cristalizare.

Punerea în valoare a colecţiei

Pentru stabilitate şi pentru punerea în valoare a pieselor din colecţie o parte dintre acestea  sunt prevăzute cu suporturi realizate din rocă sau din material plastic.

Cristalele de dimensiuni mici sunt păstrate în cutiuţe din plastic translucid.

Iulian Dziubinschi spune că deja spaţiul de etalare este restrâns şi că ar avea nevoie de vitrine speciale pentru păstrarea şi expunerea colecţiei.

Intenţia lui este să-şi procure astfel de dulapuri-vitrină în care piesele să nu fie îngrămădite şi în care să dispună totodată de spoturi pentru o luminare adecvată.

În privinţa întreţinerii pieselor din colecţie, el spune că nu este nevoie de intervenţii speciale, trebuie doar curăţate de praf.

O bucurie măruntă

Pentru că are deja o colecţie mare şi variată, Iulian Dziubinschi şi-a propus să organizeze în primăvara acestui an o expoziţie publică la Muzeul de Ştiinţele Naturii din cadrul Complexului Muzeal Bucovina Suceava.

El a subliniat faptul că a beneficiat şi până acum de sprijinul specialiştilor din muzeu, cărora li s-a adresat atunci când a avut dubii cu privire la identificarea sau achiziţionarea unei mostre de minereu.

Deşi este Taur ca zodie, Iulian Dziubinschi nu mi-a arătat vreun safir, care este piatra protectoare, piatra talisman a nativilor din taur.

A mărturisit că are reţineri faţă de utilizarea miraculoasă, terapeutică a cristalelor. Le colecţionează însă cu pasiune şi spune că simte zilnic nevoia să le privească, să le atingă, pentru că această „bucurie măruntă” îl „deconectează pentru câteva clipe de zbuciumul cotidian”, îl linişteşte şi îi conferă „o stare de echilibru sufletesc”.

Flori de mină

Florile de mină sunt definite ca „eşantioane recoltate din galerii subterane sau deschideri ale unor cariere, formate din unul sau mai multe minerale care alcătuiesc o piesă deosebită datorită calităţilor estetice, formei, culorii, dimensiunilor ori varietăţii cristalelor componente”.

Odată cu aderarea României la Uniunea Europeană, comercializarea pe piaţa internă intracomunitară şi exportul florilor de mină sunt reglementate printr-un ordin al Ministerului Mediului şi Dezvoltării Durabile.

Materia domesticită

Structurile cristaline sunt, aşa cum spunea Lucian Blaga, „semnul că şi materia, a cărei sălbăticie nu este cu nimic comparabilă, poate fi domesticită”. Materie domesticită în „pântecul” pământului, acolo unde „îmbobocesc” florile de mină.

În lipsa unui acord scris din partea Monitorului de Suceava, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi dacă inseraţi vizibil link-ul articolului „Florile” care nu se ofilesc niciodată.
 Vizualizări articol: 3847 | 
Notează articolul: 
  • Nota curentă 5.00/5
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
 | Nota curentă: 5.0 din 4 voturi
„Florile” care nu se ofilesc niciodată5.054

Iulius Mall Suceava
AnnaCori
Comentarii

Monitorul de Suceava nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.


Timpul de 60 zile în care puteaţi posta comentarii pe marginea acestui articol a expirat.



Meniul ZILEI în restaurante sucevene

HaiHui prin Bucovina

Ştiri video

Ultima oră: naţional - internaţional

Alte articole

Gala Top 10 Suceveni

Top Articole

Elia Studio - Salon de infrumusetare
Mersul trenurilor de călători

SONDAJE

Consideraţi Legea antifumat în spaţiile publice o măsură bună?

Da
Nu
Nu mă interesează

Fotografia zilei - fotografie@monitorulsv.ro

Fotografia zilei

Reteta Zilei

Bucataria pentru toti Tocăniţă muntenească 1kg pulpă de viţel100ml ulei3 cepe potrivite2 morcovi mari500g cartofi2 ardei graşi roşii400g roşii în bulion1 lingură pastă de tomate2 foi de dafinun vârf de cuţit nucşoară1 linguriţă rasă cimbru 1 leg. pătrunjel± sare, piper ... Citeşte