Idealul de unitate naţională la români s-a concretizat faptic în cea de-a doua jumătate a secolului al XIX-lea, supranumit pe bună dreptate „secolul naţiunilor”, prin Mica Unire, înfăptuită odată cu numirea lui Alexandru Ioan Cuza ca domn al Principatelor Unite, Moldova şi Ţara Românească la 24 ianuarie 1859, şi tinzând spre Marea Unire, în perioada 1866-1918, ultima desăvârşită fiind mult mai târziu, către 1923.
Acest amplu proces de conglomerare a unui stat naţional de sine stătător la gurile Dunării, flancat de trei mari puteri imperialiste: Austria, Rusia Ţaristă şi Imperiul Otoman nu poate fi abordat decât obiectiv şi în contextul celor mai noi studii reunite şi de această dată într-o crestomaţie de texte ale unor universitari de prestigiu din Iaşi şi Suceava, sub titlul sugestiv: „Toţi în unu”, o trimitere de fapt la deviza de sorginte biblică de pe stema celor două Principate extracarpatice, reprodusă chiar, în epocă, pe unele renumite porţelanuri de Sevres, prin care domnul ales se identifica în fapt cu cei care îl mandataseră să-l reprezinte, după cum ne reaminteşte universitarul ieşean Alexandru Zub în ale sale note istoriografice de deschidere a volumului.
Apărut prin bunăvoinţa Complexului Naţional Moldova din Iaşi, Academia Română şi Institutul de Istorie „A.. Xenopol” lucrarea de faţă se bucură de concursul unor specialişti deja consacraţi în istoriografia românească de dinainte şi de după 89, Gheorghe Cliveti, universitarul sucevean prof. dr. Dumitru Vitcu, unul dintre coordonatorii acestei crestomaţii (culegere de texte, n.a.), Mihai Ştefan Ceauşu ori ieşeanul cu adânci rădăcini sucevene, prof. dr. Veniamin Ciobanu, dar şi de tineri istorici deja în devenire, precum Dinu Balan de la Universitatea „Ştefan cel Mare” Suceava.
De la simplu spre complex într-o explicitare faptică a fenomenului unionist la români sunt tratate pe secţiuni şi subcapitole, în parte, „Premise, atitudini, acte şi fapte”, „Istorie, jurnalism şi artă”, „Alternativă reală sau dezbinare politică?”, „Secvenţe, interese şi percepţii exterioare”, etapele parcurse de români înspre desăvârşirea naţională sau ceea ce numim îndeobşte Marea Unire, care se bucură de o tratare aparte în secţiunea „Spre Marea Unire”. Toate aceste studii istoriografice vor arunca cu siguranţă o lumină nouă peste perioada 1866-1918, invitându-vă la o lectură utilă întru înţelegerea fenomenului unionist la români. Volumul este coordonat de Dumitru Ivănescu şi Dumitru Vitcu.
(Adrian POPOVICI)