Povestea unui chirurg suedez

În vremurile noastre, dacă medicii sunt nişte semizei, chirurgii - capabili să salveze inimi sau alte organe vitale - par zei de-a dreptul, aşa că am uitat cu desăvârşire că numele lor specific înseamnă, pur şi şimplu, „cel ce lucrează cu mâna”. Lungile veacuri, din Renaştere până foarte aproape de noi, în care chirurgul era un fel de felcer şi bărbier, ne sunt străine dacă nu citim Chirurgul Reginei, această carte care reînvie fără nici o fărâmă de pedanterie, dar cu o excelentă cunoaştere a documentelor, lupta pentru demnitate profesională şi socială a unui chirurg suedez care a trăit cu adevărat la sfârşitul secolului al XVIII-lea – Hermann Schutzer. Agneta Pleijel i-a citit cărţile, rapoartele şi însemnările clinice, a pătruns în hăţişul polemicilor savante care i-au măcinat existenţa, dar a înţeles, şi a reînviat, dincolo de această povară documentară, o întreagă lume. A înţeles mai cu seamă, şi ne face să înţelegem, imensa pasiune a doctorului Schutzer pentru cunoaşterea mereu tainicelor resorturi intime ale fiinţei omeneşti şi a luptei acerbe, perpetue, între medic şi boala cu nenumăratele ei înfăţişări. Misterioase şi hâde, dar şi între practicianul atins de pasiunea cunoaşterii şi falşii aristocraţi ai unei profesii în care compasiunea păleşte dinaintea voinţei de a învinge neştiutul. Confruntat cu mizeria trupului, dar şi cu mizeria lumii, sfâşiat între nobila pasiune a tămăduirii şi meschinele bariere sociale ale timpului, doctorul Schutzer este un erou remarcabil al acestui excelent roman al modernităţii incipiente.

Zoe PETRE