„Nu-i singur Iuda vinovat/ De sângele ce se dădu,/ Nici marii preoţi, nici Pilat,/ Ah lumea-ntreagă prin păcat!/ Şi eu, şi tu! Şi eu, şi tu!// Nu drumul greu spre Golgota/ Nici biciul când Iisus căzu,/ Şi-atât nici crucea nu-l durea/Cât noi, povara cea mai grea!/ Şi eu, şi tu! Şi eu, şi tu!// Nu patru cuie L-au străpuns/ Când trupul jalnic se zbătu,/ Ci noi, cu sufletul ascuns/ Cu mii de patimi L-am străpuns/Şi eu, şi tu! Şi eu, şi tu!//  Nu farisei şi cărturari/ Nu preoţi de frunte, nu!/ Şi noi am râs cu ochi murdari/ Şi noi suntem cei doi tâlhari/ Şi eu, şi tu! Şi eu, şi tu!// Şi nu ostaşilor, prin sorţi,/ Cămaşa albă Şi-o dădu,/ Ci tuturor! Dar tu o porţi?/ Şi fără ea, toţi suntem morţi!/ Şi eu, şi tu! Şi eu, şi tu!// Nu-n stâncă, printre lilieci,/ Şi nu sub lespede zăcu,/ L-am îngropat ca pentru veci/ Sub piatra unor lespezi reci!/ Şi eu, şi tu! Şi eu, şi tu!// Şi-acum, Iisus Cel judecat,/ Azi, El te-ntreabă:”Da, ori nu?/ Eşti tu sau nu eşti vinovat?”/ Eu am spus: „Da” şi-am fost iertat,/ Dar tu, dar tu? Dar tu, dar tu?”

ANONIM: Nu-i singur Iuda vinovat

1. Poet, dramaturg, prozator şi eseist grec (1885-1957), supranumit „Homer al Greciei contemporane”. Personalitate de prim rang a literaturii greceşti din secolul XX. Opera sa este imensă şi cuprinde toate genurile literare: poezii, drame, romane, impresii de călătorie, studii filosofice, precum şi traduceri din Homer, Goethe, Dante, Shakespeare, Garcia Lorca şi Rimbaud. Marile probleme ale omenirii: obsesia morţii, libertatea, probleme de etică, sunt prezente în numeroase din cărţile sale cu temă istorică. Între acestea se numără şi Hristos răstignit a doua oară(1955), în care sunt revalorificate miturile elenismului într-o construcţie epopeico-vizionară, cu rezonanţă parabolică. Tipul său de erou îl reprezintă personajul din creaţia sa epică Odiseea(1938), poem considerat de autor opera sa fundamentală şi care conţine 33.333 de versuri:
a) Nikos Kazanzakis;
b) Dimos Rendis;
c) Konstandinos Kavafis

2. Autorul unor Scrisori lui Iisus din care transcriem „Coboară-Te, o, Doamne, din Lumină/ Să hoinăreşti din nou la noi prin sate/ Să vezi cât lumea-i plină de păcate/ Şi s-o mai cerţi cu vorba Ta senină”:
a) Emil Zegreanu;
b) Ilie Zegrea; 
c) Eugen Zehan

3. Pictor(1400-1464) născut la Tournai şi stabilit la Bruxelles. Nu şi-a semnat nici o lucrare, dar celebritatea şi influenţa lui sunt neîndoioase. Excelează în compoziţiile clare şi cu accente tragice din Răstignirile sale de la Viena, Madrid, Philadelphia, şi mai cu seamă în ale sale Pietá, unde Christul rigid, se odihneşte-n braţele Fecioarei (Muzeul din Berlin), în Coborârile de pe cruce, dintre care cea de la Escorial e cea mai emoţionantă, deşi datează probabil de la începutul carierei sale Pe un fond de aur, personajele alcătuiesc un basorelief patetic, şi Magdalena îşi frânge mâinile într-un gest spasmodic. Punerea în mormânt de la Florenţa, unde Iisus, văzut din faţă, e susţinut de o parte şi de alta sub braţe, este una din compoziţiile sale cele mai originale. Închinarea Magilor din tripticul de la München e de o frumoasă ţinută şi de un colorit somptuos:
a) Jan Van Eyck;
b) Rogier van der Weyden;
c) Petrus Christus

4. General şi om politic roman (63 î. Hr.- 12 d. Hr.), partizan al lui Octavianus, pe care l-a urmat la Roma, după moartea lui Cezar (44 î.Hr.). A lăsat întreaga sa avere lui Augustus, urna funerară fiindu-i aşezată în mausoleul acestuia. A contribuit alături de Augustus la opera de înfrumuseţare a Romei şi a ridicat, pe cheltuiala proprie, două apeducte şi terme publice precum şi Pantheonul. În anul 33 î. Hr. a recondiţionat sistemul de canalizare al Romei. Lui îi aparţine aserţiunea: „Aproape că mă convingi, să mă dau drept Hristos”:
a) Claudius Nero;
b) Agrippa;
c) Caligula

5. Prozator(1930-2005), născut la Gligoreşti, comuna Luna/Cluj. Absolvent al Institutului de Literatură şi Critică Literară „Maxim Gorki” din Moscova(1951-1956). A debutat cu versuri în ziarul Drum Nou (1946). Autor de povestiri, nuvele şi schiţe. Din 1969, scriitor liber profesionist.

În 1980 a primit Premiul Uniunii Scriitorilor pentru romanul Biblioteca din Alexandria, carte prin care atrage atenţia criticii asupra sa, după ce, înainte, era considerat, în principal, un autor de literatură poliţistă. În 1984  a scos romanul Cina cea de taină, reeditat în 1996 şi 2003.A fost deputat (1992-1996) şi ministru al Culturii (1993):
a) Dumitru Radu Popescu;
b) Dumitru Popescu-Dumnezeu;
c) Petre Sălcudeanu,

În lipsa unui acord scris din partea Monitorului de Suceava, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi dacă inseraţi vizibil link-ul articolului Nr. 1273.

Comentarii